Rolul Societãtii Române de Chirurgie în dezvoltarea chirurgiei în tara noastrã

* Material prezentat la cel de-al 24-lea Congres National de Chirurgie

În acest an Societatea Românã de Chirurgie împlineste 110 ani de existentã. Înfiintatã la un an dupã revista "Chirurgia", cu care a rãmas într-o simbiozã perfectã, SRC a avut, de-a lungul timpului un impact si o influentã majorã asupra evolutiei chirurgiei românesti.
Desi a trecut, la fel ca si poporul român, prin perioade dificile, SRC a reusit sã pãstreze o continuitate în timp, ceea ce nu a fãcut decât sã-i sporeascã prestigiul si importanta.
Înfiintatã de Thoma Ionescu în 1898, SRC si-a propus, înainte de orice, sã constituie forumul stiintific al chirurgilor români în care sã fie dezbãtute rezultatele obtinute de acestia, dar din care sã emane si idei noi si în cadrul cãruia sã se prefigureze directiile viitoare de dezvoltare ale chirurgiei românesti.
Desigur, manifestarea cea mai importantã organizatã de SRC o constituie Congresul national, ajuns în prezent la cea de-a 24-a editie, la care participã chirurgii din toatã tara.
Prezentarea rezultatelor în fata SRC a constituit si constituie pentru orice chirurg un motiv de mândrie si de satisfactie, dupã eforturi si sacrificii uneori supraomenesti, pe care putini din cei din afarã le stiu si pe care de multe ori nici nu le pretuiesc la adevãrata valoare. Tocmai de aceea, faptul cã aici, între colegi, care înteleg mai bine decât oricine toate cele mentionate mai sus, poti avea sentimentul datoriei împlinite, iar momentul în care îti prezinti rezultatele rãmâne un moment de referintã în viata oricãrui chirurg.
Mai mult decât atât, discutiile care urmeazã dupã prezentarea fiecãrei lucrãri, sunt întotdeauna deosebit de utile, atât pentru autor, cât si pentru asistentã. În urma lor se ajunge, de regulã, la un verdict final, prin care societatea îsi dã girul pentru acele rezultate, ele devenind, în acest fel acceptate de comunitatea stiintificã chirurgicalã.
De multe ori, primirea încurajatoare de cãtre societate este un imbold pentru publicarea ulterioarã, în primul rând în "Chirurgia" care, la rândul ei, a pãstrat de-a lungul timpului aceeasi continuitate ca si Societatea.
În acelasi timp, asa cum am spus, congresele societãtii au constituit locul în care s-au lansat idei noi, în care au fost promovati tineri, în care s-au lansat produse, instrumente sau medicamente noi, în care am avut ocazia sã ascultãm experienta unor distinsi colegi de peste hotare.
Mai presus de orice, congresele au fost ocazii de a ne întâlni, de a schimba opinii si idei si, nu în ultimul rând, de a întãri prietenia care ne leagã pe cei mai multi precum si sentimentul de comunitate profesionalã cãreia suntem mândri sã-i apartinem.
În ultimii ani, însã SRC a început sã-si asume si alte atributii, la fel de importante.
Premiza de la care am plecat este aceea cã, aceia dintre noi cãrora li se încredinteazã diverse responsabilitãti la nivelul altor institutii precum Colegiul Medicilor, Centrul de Perfectionare al Medicilor si Farmacistilor, Ministerul Sãnãtãtii sau Directiile de Sãnãtate Publicã, Ministerul Învãtãmântului, Parlamentul României, etc., rãmân, în primul rând, membrii ai SRC si ai comunitãtii chirurgicale si, din pozitiile respective, au datoria sã apere interesele comunitãtii chirurgicale.
De aceea SRC s-a implicat si se implicã în organizarea rezidentiatului si a educatiei medicale continue.
În special, SRC joacã un rol important în organizarea studiilor aprofundate (sau "supraspecializãri") cum au mai fost ele denumite, încercând sã tinã pasul cu tendintele moderne din chirurgie, prin care anumite domenii (chirurgia hepato-bilio-pancreaticã, chirurgia de urgentã, chirurgia peretelui abdominal, chirurgia oncologicã), capãtã statutul de sub-specialitãti ale chirurgiei generale. Pentru a le oferi suportul stiintific necesar, SRC a încurajat aparitia societãtilor "surori" (ARCE, ACHBPT, Societatea de Chirurgie de Urgentã si Trauma, Societatea Românã de Herniologie, Asociatia Românã de Chirurgie Endocrinã, Clubul Român de Pancreas, Societatea Românã de Chirurgie a Obezitãtii etc).
Multe dintre acestea au organizat simpozioane în cadrul acestui congres.
SRC a reusit sã organizeze primul program de dotare a sectiilor de chirurgie din tarã cu truse si instrumentar de laparoscopie, în cadrul unui program de mai lungã duratã, care va fi extins si în anii urmãtori. Este evident cã nu putem obtine rezultate de nivel european, într-o tarã care face, totusi, parte din Uniunea Europeanã, fãrã o dotare adecvatã. Dotare care a fost de multe ori neglijatã de factorii de decizie din România, dar pe care avem datoria sã încercãm sã o solicitãm si sã o obtinem noi insine. Fiind o comunitate profesionalã puternicã îmi exprim convingerea cã avem forta sã o facem.
SRC a încercat sã integreze în ultimii doi ani, Asociatia Profesionalã a Asistentilor Medicali, în comunitatea chirurgicalã. În conditiile în care medicina devine din ce în ce mai dependentã de tehnologii care, la rândul lor, devin din ce în ce mai avansate, cu sãli de operatie si servicii de terapie intensivã care aratã precum laboratoarele de cercetãri spatiale, rolul asistenului medical devine din ce în ce mai complex si mai important.
Consider cã era de mult necesar, si mã bucur cã a devenit posibil acum, ca, la congresele de chirurgie sã participe si asistentii medicali.
În sfârsit, SRC a încercat sã integreze chirurgia româneascã în chirurgia europeanã si internationalã.
A devenit o traditie, ca, la congresele SRC sã participe invitati din strãinãtate. Prezenta lor aici, între noi, are însã, de regulã mai multe semnificatii decât o simplã participare la un congres medical.
As începe cu vecinii nostri, mai întâi pentru cã una din ideile pe care le-am promovat ca presedinte al SRC a fost tocmai a apropierii de vecini, care fac o chirurgie asemãnãtoare cu a noastrã si de aceea constituie un reper important pentru ceea ce facem noi si cu care, mult mai usor decât cu orice altcineva, putem colabora în viitor în beneficiul chirurgiei din aceastã zonã geograficã.
Damian Damianov, Rossen Madjov si Krasimir Ivanov din Bulgaria sunt prezenti. Zoran Krivokapic si puternica delegatie din Serbia; de doi ani, împreunã cu Universitatea de Medicinã si Farmacie din Craiova, organizãm o foarte interesantã reuniune chirurgicalã româno-sârbã, pe care o vom continua anul acesta. Ferenc Jakab, probabil cel mai cunoscut chirurg maghiar de chirurgie hepaticã si apropiat prieten de ani de zile. O delegatie de chirurgi ucrainieni, prezenti, în premierã, la un congres al SRC. Si, desigur, fratii nostri dragi din Republica Moldova, pe care îi primim cu aceeasi cãldurã si bucurie dintotdeauna: Gheorghe Ghidirim, Vladimir Hotineanu, Eva Guduman, Gheorghe Tâbârnã si altii.
Din Europa de Vest avem mai multi invitati, din Franta, Italia, Germania, Portugalia, Suedia si le multumim pentru cã ne-au onorat cu prezenta.
As dori sã mentionez faptul cã SRC a fost onoratã de cãtre mai multe din societãtile nationale europene prin acordarea titlului de membru de onoare Presedintelui SRC: Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, urmând peste douã sãptãmâni Ungaria si, în toamnã, la Congresul AFC, Franta.
Iatã cum eforturile noastre au dat roade si chirurgia româneascã devine din ce în ce mai cunoscutã si mai integratã în marea familie a chirurgie europene.
În încheire, dati-mi voie sã urez SRC la împlinirea a 110 ani de existentã un sincer "La multi ani", dumneavoastrã tuturor celor de fatã un sejour plãcut la Eforie, multã sãnãtate si împliniri si deplin succes lucrãrilor celui de-al 24-lea Congres al SRC.