Mesajul Prof. Dr. Cristian Dragomir

A sosit timpul sã ne luãm rãmas bun! În cei doi ani care au trecut de la precedentul congres, Societatea noastrã a înregistrat atat progrese cat si insuccese.
Progresele se datoresc în primul rand Dvs., membrii societãtii, constituiti în filiale judetene si conducerii Societãtii cu cei 7 vice-presedinti, secretarul general si trezorierul iar neîmplinirile mi le asum personal.
Voi începe cu aceste neîmpliniri, care ar trebui sã stea în vederile presedintelui ales si noii conduceri pe care o vom alege astãzi.
- Nu am reusit sã implic societatea în mod oficial în rezolvarea problemelor care privesc direct comunitatea chirurgilor romani. Existã tãri, si în mod palid unele specialitãti chirurgicale la noi, unde Societãtile de profil au un statut oficial, reglementat prin acte normative de stat, statut conform cãruia sunt implicate în:
· selectarea, pregãtirea si atestarea specialistilor în cadrul învãtãmantului postuniversitar;
· pregãtirea continuã a specialistilor;
· acordarea competentelor;
· întocmirea planurilor strategice de dezvoltare a specialitãtii;
· acreditarea unitãtilor în care este posibilã pregãtirea practicã a chirurgilor în training (rezidentiat);
· ierarhizarea si dotarea sectiilor.
În nici una din aceste probleme, Societatea Romanã de Chirurgie nu are posibilitatea sã interfere în mod oficial.
Desi în comisa de specialitate a Ministerului Sãnãtãtii si Familiei ca si la Institutul de Perfectionare a Medicilor sunt incluse personalitãti de varf ale Societãtii noastre, între cele douã organisme si Societate nu existã o comunicare oficialã în lipsa unui cadru legislativ legal.
- O altã neîmplinire este inertia care se manifestã încã în viata filialelor. În afara unor filiale foarte mici ca numãr de membri si care s-ar putea cupla cu judetele vecine, existã filiale mari care nu sunt preocupate de activitãti profesional-stiintifice. Exceptie face filiala Dolj care datoritã entuziasmului presedintelui sãu, Prof. Mogos, a adoptat un calendar regulat de întalniri lunare. Filiala Timis deasemeni organizeazã periodic întalniri judetene si interjudetene. În rest, dupã stiinta mea, nu existã alte activitãti organizate. Dacã gresesc, vã rog sã mã completati la discutii si sã veniti cu noi sugestii.
- În sfarsit ca o neîmplinire strict personalã consider faptul cã nu am fost capabil sã trimit regulat, în fiecare numãr al revistei mesajul meu cãtre colegii din Societate. Ar mai fi fost multe de spus dar varii motive m-au împiedicat sã fiu consecvent. “Mesajul Presedintelui“ trebuie sã intre în traditia Societãtii si Revistei pentru cã este o modalitate mai putin formalã de a strange legãtura si a ne cunoaste opiniile.
La capitolul realizãri, pe primul plan as nota afluenta de noi membri: dacã în 2002 societatea numãra aproximativ 600 membri, în 2004 suntem aproape 1000 si aceasta fãrã mãsuri coercitive, asa cum se sugera la un moment dat ca de exemplu conditionarea prezentãrii la examene si concursuri de calitatea de membru al SRC. Vreau sã cred cã noii membri, în special chirurgii tineri au fost atrasi si nu obligati sã se înscrie în societate constientizand avantajele apartenentei la Societatea noastrã. Dacã ne referim însã la numãrul total de chirurgi din Romania: 1700 (inclusiv rezidentii) lucrurile nu stau la fel de îmbucurãtor. Doar numai unul din aproape doi chirurgi este membru al Societãtii. Si n-ar trebui sã existe chirurgi romani în afara Societãtii.

- Un alt motiv de satisfactie este acceptarea în bordul Societãtii si de cãtre membrii nostri a conferintelor nationale în anii dintre Congrese. Conferinta de anul trecut de la Sinaia cred cã a fost o reusitã, este stabilitã conferinta din 2005 la Iasi cu tema “Boli chirurgicale ale pancreasului“ si sper cã asemenea manifestãri vor deveni o traditie permanentã desi nu sunt înscrise în Statutul Societãtii. O obligatie statutarã este însã adunarea generalã anualã, obligatorie ce poate fi satisfãcutã la conferintele nationale, în pauza dintre congrese.
- Relatiile Societãtii Romane de Chirurgie cu alte societãti profesional-stiintifice din tarã si strãinãtate au o evolutie ascendentã. Colaborarea cu societãtile romane de profil a fost evidentã în cadrul manifestãrilor noastre stiintifice, unde, individul sãu sub egida societãtilor respective, specialisti din alte domenii au contribuit cu comunicãri, mese rotunde sau simpozioane. IASG-ul a constituit prin filiala sa din Romania o prezentã activã în relatia cu Societatea noastrã, simpozioanele de la Bucuresti, organizate de aceastã asociatie situandu-se la un înalt nivel si bucurandu-se de succes. Legãturile cu chirurgia britanicã sunt la fel de puternice. La conferinta de la Sinaia din 2003 a participat un grup puternic de specialisti iar la actualul congres participã, în calitate de co-organizator Royal College of Surgeons of England prin departamentul de educatie (Raven drept of Education).
Revista Societãtii apare cu regularitate, este într-un continuu progres valoric, din anul 2003 apare si în format electronic.
În sfarsit, din punct de vedere financiar, la sfarsitul mandatului Societatea are un bilant pozitiv. Rapoartele trezorierului si comisiei de cenzori vã vor oferi cifrele exacte.

Domnilor colegi,
În speranta cã Societatea noastrã va continua evolutia sa ascendentã în beneficiul membrilor sãi si a chirurgiei romanesti, vã multumesc pentru colaborare, vã urez succes în profesie si în viatã si doresc noii conduceri pe care o vom alege sã amplifice împlinirile existente si sã rezolve ceea ce noi nu am reusit!

Sovata 6 mai 2004

• Timeviewed: 5068 times