Congresul Colegiului American de Chirurgie (American College of Surgeons) - San Francisco - octombrie 2005
I. PopescuEvenimente stiintifice, no. 6, 2005
* Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni
Desfãsurat în elegantul Moscone Convention Center, cel de-al 91-lea Congres al lui American College of Surgeons
s-a bucurat de participarea a aproape 10.000 de chirurgi din Statele Unite si din majoritatea tãrilor lumii.
Personal, a fost o onoare pentru mine sã reprezint chirurgia româneascã si sã fiu primit ca Fellow of the American College of Surgeons (FACS), mãrind astfel la trei numãrul membrilor din România. Ceremonia de primire, cu rostirea jurãmântului noilor membri, a fost cu adevãrat emotionantã. Întrucât American College of Surgeons reprezintã asociatia chirurgilor din SUA si Canada, a fost intonat imnul ambelor tãri.
American College of Surgeons a fost fondat în anul 1913 de catre Franklin Martin, ginecolog din Chicago, acelasi care înfiintase în 1905 revista Surgery, Gynecology and Obstetrics, devenitã ulterior revista oficialã a Colegiului.
De notat, în acest sens, cã s-au aniversat cu acest prilej si 100 de ani de la înfiintarea prestigioasei reviste. Pentru a marca acest eveniment a fost organizat un simpozion la care au participat Seymour Schwartz, fost redactor sef al revistei, Timothy Eberlein, actual redactor sef al revistei, precum si a altor personalitãti de seamã ale publicisticii medicale internationale.
S-a subliniat rolul de vizionar al lui Franklin Martin, care a dorit sã creeze un cadru organizat de manifestare chirurgilor americani si sã le ofere un mijloc de expresie adecvat. Revista a fost subintitulatã de la început, "an international journal" ceea ce aratã caracterul deschis cãtre întreaga lume al chirurgiei americane.
Martin a rãmas redactor sef al revistei pânã în 1936, când a si decedat. Dintre urmãtorii redactori se remarcã Loyal Davies care a fost redactor sef din 1939 pânã în 1982! În 1994 Samuel Wells devine redactor sef iar numele revistei se schimbã în JACS (Journal of the American College of Surgeons). Urmãtoarea schimbare majorã a fost aparitia editiei electronice a JACS, posibilitatea de a trimite articole on line si sistemul prin care acestea sunt trimise recenzorilor (în numãr peste 1800) tot on line. A fost scurtat timpul de la trimiterea unui articol pânã la prima decizie privind articolul respectiv la 40 de zile. Din anul 2001 a fost initiat sistemul de educatie medicalã continuã al jurnalului, în contextul în care aspectele educationale devin din ce în ce mai importante.
Revenind la congresul în sine, acesta a fost o manifestare stiintificã de exceptie. Au fost abordate aproape toate domeniile chirurgiei si majoritatea problemelelor actuale ale specialitãtilor chirurgicale.
Specificã medicinei americane, tehnologia de vârf s-a aflat la loc de cinste, mai ales în cadrul expozitiei organizate cu ocazia congresului. Toate marile companii care produc instrumente pentru chirurgia laparoscopicã (Olympus, Storz, Tyco, Stryker, etc.) au fost prezente, cu cele mai noi instrumente si linii de laparoscopie. Am remarcat staplerele actionate electronic, ca noutate care, probabil, se va impune în viitorul apropiat.
Instrumentele utilizate în laparoscopie au devenit mai sigure si mai usor manevrabile.
Antrenamentul în realitate virtualã câstigã din ce în ce mai mult teren în pregãtirea tinerilor pentru chirurgia laparoscopicã.
Chirurgia roboticã a fost si ea prezentã prin singura companie care se mai aflã pe piata mondialã, Intuitive. Generatia actualã de roboti chirurgicali este reprezentatã de robotii cu patru brate. Aplicatiile în chirurgia generalã au devenit mai numeroase. S-a demonstrat, de exemplu, cã dupã interventiile robotice pentru achalazie, numãrul complicatii-lor (în mod special deschiderea mucoasei esofagului) este mai redus decât dupã interventia efectuatã pe cale laparoscopicã obisnuitã (zero în chirurgia roboticã fatã de 10% în chirurgia laparoscopicã).
În ceea ce priveste chirurgia clasicã remarcãm tendinta obtinerii unei vizibilitãti maxime în plaga operatorie, cu ajutorul unor sisteme de lumina aditionale (lãmpi cu luminã rece fixate pe capul chirurgului) si a lupelor mãritoare, pe care tot mai multi dintre chirurgi le folosesc în mod curent.
În terapia intensivã se remarcã monitorizarea din ce în ce mai complexã, precum si analiza computerizatã a datelor.
La aproape toate standurile expozitiei au fost organizate conferinte interactive, în care expertii care prezentau aplicatiile medicale ale produselor expuse aveau un dialog permanent cu publicul. Este o formã modernã de prezentare a unor noutãti stiintifice si tehnologice, care suscitã un interes deosebit si care s-a bucurat de o largã audientã.
Dintre sesiunile stiintifice remarcãm pe cele dedicate transplantului hepatic si chirurgiei pancreatice. Prima dinte ele, moderatã de Charlie Miller, actualul sef de la Cleveland Clinic, a abordat în special transplantul cu ficat de la donator viu la adult. A fost comunicatã, pentru prima datã, experienta americanã în întregime, prin analiza datelor de la toate centrele care practicã aceastã metodã deosebit de modernã, dar si deosebit de dificilã. S-a subliniat un adevãr de acum binecunoscut si anume acela cã rezultatele sunt direct proportionale cu numãrul de cazuri operate într-un anumit centru. Cea de-a doua, dedicatã pancresului, s-a bucurat de prezenta unor specialisti de mare prestigiu ca Murray Brennan si Andy Warshaw si s-a referit în mod particular la leziunile chistice pancreatice. Încã insuficient cunoscute, chistele adevãrate ale pancreasului sunt leziuni care pun probleme deosebite de diagnostic si tratament.
Un subiect important abordat în cadrul congresului a fost eroarea medicalã si malpraxisul. Se estimeazã cã aproxi-mativ 98000 de decese pe an care se produc în spitalele din Statele Unite se datoreazã unor erori medicale. Au fost studiate diferite modele prin care efectul erorii medicale (consideratã, de altfel, inevitabilã, dupã cum aratã analizele efectuate în diferite domenii de activitate umanã) sã poatã fi diminuat sau chiar anihilat. S-a subliniat, în acelasi timp, efectul devastator pe care îl au procesele de malpraxis asupra costului sãnãtãtii în Statele Unite.
Un alte subiect l-a constituit formarea chirurgului. Cu ocazia congresului a fost prezentat noul volum de patologie chirurgicala al Colegiului American de Chirurgie, manual de referintã pentru tinerii aflati în procesul de formare, disponibil sub formã de carte, dar si de DVD. În cadrul unei sesiuni speciale a fost analizatã pregãtirea rezidentilor în diferite tãri ale lumii. Se remarcã preocuparea tuturor tãrilor pentru îmbunãtãtirea metodelor de pregãtire si pentru adaptarea lor la chirurgia modernã (Sir Peter Morris).
În cadrul congresului au fost organizate cursuri post-universitare, si au fost puse la dispozitia participantilor numeroase materiale cu caracter educativ (CD-uri, DVD-uri, manuale si caiete de protocoale medicale). În viitor, portalul ACS îsi propune sã devinã un vector important de educatie medicalã continuã, de aceea accesarea lui este recomandatã tuturor celor care doresc sã se perfectioneze în chirurgie.
Un segment important de timp a fost rezervat sesiunilor video. Într-o epocã în care atât înregistrarea interventiilor chirurgicale, cât si editarea unor filme stiintifice au devenit mai facile ca niciodatã, aceastã manierã a fost din plin folositã. Am avut ocazia sã vizionãm operatii de exceptie, efectuate de chirurgi de exceptie, dintre care s-a remarcat în mod deosebit Enrique Moreno Gonzalez.
Biologia molecularã, genomicã si proteomicã, tratamentul cu celule stem, noile medicamente din oncologie (Herceptin, Avastin, Glivec) au facut obiectul a numeroase comunicãri.
Conferintele magistrale s-au bucurat, de asemenea, de un interes deosebit, întrucât au oferit ocazia de a vedea si asculta "pe viu" personalitãti marcante ale medicinei americane, unii dintre ei adevarate legende vii. As mentiona în mod particular conferinta lui Bill Wood, seful departamentului de chirurgie de la Universitatea "Emory" din Atlanta, dedicatã cancerului de sân. Subiectul conferintei, cancerul de sân, a fost tratat din perspectiva a peste 30 de ani de experientã clinicã si de cercetare, o combinatie fericitã si absolut necesarã pentru a accede la pozitiile de vârf ale medicinei americane.
Adunarea generalã a colegiului a ales-o pe Kathryn Anderson, chirurg pediatric din San Marino, California, presedinte a ACS, succedându-i lui Edward Laws, professor de neurochirurgie la Universitatea din Charlottesville (Virginia). Este prima femeie presedinte din istoria prestigioasei asociatii, fapt considerat ca un simbol al deschiderii, dar si al rolulului din ce în ce mai important pe care îl joacã femeile în chirurgie.
Pentru anii urmãtori ne propunem strângerea legãturilor dintre Societatea Românã de Chirurgie si American College of Surgeons, plecând si de la premiza cã, la fiecare congres al ACS se oferã ocazia societãtilor de chirurgie strãine sã participe. Consider cã, în ciuda distantei care ne separã, chirurgii români au multe de învãtat de la colegii lor americani, iar participarea la un congres al ACS reprezintã o experientã deosebitã, care va rãmâne pentru totdeauna în memoria oricãrui chirurg.
Personal, a fost o onoare pentru mine sã reprezint chirurgia româneascã si sã fiu primit ca Fellow of the American College of Surgeons (FACS), mãrind astfel la trei numãrul membrilor din România. Ceremonia de primire, cu rostirea jurãmântului noilor membri, a fost cu adevãrat emotionantã. Întrucât American College of Surgeons reprezintã asociatia chirurgilor din SUA si Canada, a fost intonat imnul ambelor tãri.
American College of Surgeons a fost fondat în anul 1913 de catre Franklin Martin, ginecolog din Chicago, acelasi care înfiintase în 1905 revista Surgery, Gynecology and Obstetrics, devenitã ulterior revista oficialã a Colegiului.
De notat, în acest sens, cã s-au aniversat cu acest prilej si 100 de ani de la înfiintarea prestigioasei reviste. Pentru a marca acest eveniment a fost organizat un simpozion la care au participat Seymour Schwartz, fost redactor sef al revistei, Timothy Eberlein, actual redactor sef al revistei, precum si a altor personalitãti de seamã ale publicisticii medicale internationale.
S-a subliniat rolul de vizionar al lui Franklin Martin, care a dorit sã creeze un cadru organizat de manifestare chirurgilor americani si sã le ofere un mijloc de expresie adecvat. Revista a fost subintitulatã de la început, "an international journal" ceea ce aratã caracterul deschis cãtre întreaga lume al chirurgiei americane.
Martin a rãmas redactor sef al revistei pânã în 1936, când a si decedat. Dintre urmãtorii redactori se remarcã Loyal Davies care a fost redactor sef din 1939 pânã în 1982! În 1994 Samuel Wells devine redactor sef iar numele revistei se schimbã în JACS (Journal of the American College of Surgeons). Urmãtoarea schimbare majorã a fost aparitia editiei electronice a JACS, posibilitatea de a trimite articole on line si sistemul prin care acestea sunt trimise recenzorilor (în numãr peste 1800) tot on line. A fost scurtat timpul de la trimiterea unui articol pânã la prima decizie privind articolul respectiv la 40 de zile. Din anul 2001 a fost initiat sistemul de educatie medicalã continuã al jurnalului, în contextul în care aspectele educationale devin din ce în ce mai importante.
Revenind la congresul în sine, acesta a fost o manifestare stiintificã de exceptie. Au fost abordate aproape toate domeniile chirurgiei si majoritatea problemelelor actuale ale specialitãtilor chirurgicale.
Specificã medicinei americane, tehnologia de vârf s-a aflat la loc de cinste, mai ales în cadrul expozitiei organizate cu ocazia congresului. Toate marile companii care produc instrumente pentru chirurgia laparoscopicã (Olympus, Storz, Tyco, Stryker, etc.) au fost prezente, cu cele mai noi instrumente si linii de laparoscopie. Am remarcat staplerele actionate electronic, ca noutate care, probabil, se va impune în viitorul apropiat.
Instrumentele utilizate în laparoscopie au devenit mai sigure si mai usor manevrabile.
Antrenamentul în realitate virtualã câstigã din ce în ce mai mult teren în pregãtirea tinerilor pentru chirurgia laparoscopicã.
Chirurgia roboticã a fost si ea prezentã prin singura companie care se mai aflã pe piata mondialã, Intuitive. Generatia actualã de roboti chirurgicali este reprezentatã de robotii cu patru brate. Aplicatiile în chirurgia generalã au devenit mai numeroase. S-a demonstrat, de exemplu, cã dupã interventiile robotice pentru achalazie, numãrul complicatii-lor (în mod special deschiderea mucoasei esofagului) este mai redus decât dupã interventia efectuatã pe cale laparoscopicã obisnuitã (zero în chirurgia roboticã fatã de 10% în chirurgia laparoscopicã).
În ceea ce priveste chirurgia clasicã remarcãm tendinta obtinerii unei vizibilitãti maxime în plaga operatorie, cu ajutorul unor sisteme de lumina aditionale (lãmpi cu luminã rece fixate pe capul chirurgului) si a lupelor mãritoare, pe care tot mai multi dintre chirurgi le folosesc în mod curent.
În terapia intensivã se remarcã monitorizarea din ce în ce mai complexã, precum si analiza computerizatã a datelor.
La aproape toate standurile expozitiei au fost organizate conferinte interactive, în care expertii care prezentau aplicatiile medicale ale produselor expuse aveau un dialog permanent cu publicul. Este o formã modernã de prezentare a unor noutãti stiintifice si tehnologice, care suscitã un interes deosebit si care s-a bucurat de o largã audientã.
Dintre sesiunile stiintifice remarcãm pe cele dedicate transplantului hepatic si chirurgiei pancreatice. Prima dinte ele, moderatã de Charlie Miller, actualul sef de la Cleveland Clinic, a abordat în special transplantul cu ficat de la donator viu la adult. A fost comunicatã, pentru prima datã, experienta americanã în întregime, prin analiza datelor de la toate centrele care practicã aceastã metodã deosebit de modernã, dar si deosebit de dificilã. S-a subliniat un adevãr de acum binecunoscut si anume acela cã rezultatele sunt direct proportionale cu numãrul de cazuri operate într-un anumit centru. Cea de-a doua, dedicatã pancresului, s-a bucurat de prezenta unor specialisti de mare prestigiu ca Murray Brennan si Andy Warshaw si s-a referit în mod particular la leziunile chistice pancreatice. Încã insuficient cunoscute, chistele adevãrate ale pancreasului sunt leziuni care pun probleme deosebite de diagnostic si tratament.
Un subiect important abordat în cadrul congresului a fost eroarea medicalã si malpraxisul. Se estimeazã cã aproxi-mativ 98000 de decese pe an care se produc în spitalele din Statele Unite se datoreazã unor erori medicale. Au fost studiate diferite modele prin care efectul erorii medicale (consideratã, de altfel, inevitabilã, dupã cum aratã analizele efectuate în diferite domenii de activitate umanã) sã poatã fi diminuat sau chiar anihilat. S-a subliniat, în acelasi timp, efectul devastator pe care îl au procesele de malpraxis asupra costului sãnãtãtii în Statele Unite.
Un alte subiect l-a constituit formarea chirurgului. Cu ocazia congresului a fost prezentat noul volum de patologie chirurgicala al Colegiului American de Chirurgie, manual de referintã pentru tinerii aflati în procesul de formare, disponibil sub formã de carte, dar si de DVD. În cadrul unei sesiuni speciale a fost analizatã pregãtirea rezidentilor în diferite tãri ale lumii. Se remarcã preocuparea tuturor tãrilor pentru îmbunãtãtirea metodelor de pregãtire si pentru adaptarea lor la chirurgia modernã (Sir Peter Morris).
În cadrul congresului au fost organizate cursuri post-universitare, si au fost puse la dispozitia participantilor numeroase materiale cu caracter educativ (CD-uri, DVD-uri, manuale si caiete de protocoale medicale). În viitor, portalul ACS îsi propune sã devinã un vector important de educatie medicalã continuã, de aceea accesarea lui este recomandatã tuturor celor care doresc sã se perfectioneze în chirurgie.
Un segment important de timp a fost rezervat sesiunilor video. Într-o epocã în care atât înregistrarea interventiilor chirurgicale, cât si editarea unor filme stiintifice au devenit mai facile ca niciodatã, aceastã manierã a fost din plin folositã. Am avut ocazia sã vizionãm operatii de exceptie, efectuate de chirurgi de exceptie, dintre care s-a remarcat în mod deosebit Enrique Moreno Gonzalez.
Biologia molecularã, genomicã si proteomicã, tratamentul cu celule stem, noile medicamente din oncologie (Herceptin, Avastin, Glivec) au facut obiectul a numeroase comunicãri.
Conferintele magistrale s-au bucurat, de asemenea, de un interes deosebit, întrucât au oferit ocazia de a vedea si asculta "pe viu" personalitãti marcante ale medicinei americane, unii dintre ei adevarate legende vii. As mentiona în mod particular conferinta lui Bill Wood, seful departamentului de chirurgie de la Universitatea "Emory" din Atlanta, dedicatã cancerului de sân. Subiectul conferintei, cancerul de sân, a fost tratat din perspectiva a peste 30 de ani de experientã clinicã si de cercetare, o combinatie fericitã si absolut necesarã pentru a accede la pozitiile de vârf ale medicinei americane.
Adunarea generalã a colegiului a ales-o pe Kathryn Anderson, chirurg pediatric din San Marino, California, presedinte a ACS, succedându-i lui Edward Laws, professor de neurochirurgie la Universitatea din Charlottesville (Virginia). Este prima femeie presedinte din istoria prestigioasei asociatii, fapt considerat ca un simbol al deschiderii, dar si al rolulului din ce în ce mai important pe care îl joacã femeile în chirurgie.
Pentru anii urmãtori ne propunem strângerea legãturilor dintre Societatea Românã de Chirurgie si American College of Surgeons, plecând si de la premiza cã, la fiecare congres al ACS se oferã ocazia societãtilor de chirurgie strãine sã participe. Consider cã, în ciuda distantei care ne separã, chirurgii români au multe de învãtat de la colegii lor americani, iar participarea la un congres al ACS reprezintã o experientã deosebitã, care va rãmâne pentru totdeauna în memoria oricãrui chirurg.