Concluziile celui de al III-lea simpozion de chirurgie ambulatorie
Recenzii, no. 4, 2003
Termenul de "chirurgie ambulatorie" conform IAAS
(International Association for Ambulatory Surgery) se referã exclusiv
la interventiile în care pacientul petrece noaptea de dinainte si de dupã
interventie la domiciliu. Prin definitie se exclud eventualele transferuri ale
pacientilor în alte unitãti medicale sau hotele cu supraveghere
medicalã, practicã utilizatã uneori în SUA.
Chirurgia ambulatorie si chirurgia de "o zi" se pot desfãsura în mai multe tipuri de unitãti medicale:
- Spitale de stat în care se practicã si operatii în sistemul de "o zi";
- Centre chirurgicale private de tip spital unde se opereazã numai în sistemul de "o zi";
- Policlinici si cabinete de specialitate cu profil chirurgical fãrã posibilitate de internare, eventual cu o supraveghere de scurtã durat.
Chirurgia ambulatorie nu este un produs exclusiv al generatiei noastre, ci mai degrabã îsi are originea în însãsi practica chirurgicalã. În 1999 la Timisoara a fost infintatã Societatea Romanã de Chirurgie Ambulatorie afiliatã la Societatea Romanã de Chirurgie. De atunci s-au desfãsurat la Timisoara 3 simpozioane pe aceastã temã. În perioada 25-26 octombrie 2002 s-a desfãsurat un nou simpozion cu tema "Probleme actuale în chirurgia de o zi (One day surgery)". La acest eveniment au fost prezentate comunicãri ce au relevat experienta importantã si bunele rezultate obtinute în activitatea ambulatorie de cãtre chirurgi generalisti, plasticieni si pediatri din tarã si de peste hotare.
Interesul maxim a fost captat de cele 5 conferinte prezentate în cadrul simpozionului:
- "Chirurgia de ambulator si spitalizare redusã" - Prof. Dr. A. Andercou, UMF Cluj-Napoca;
- "Chirurgia cu spitalizare redusã - 6 ani de experientã" - Prof. Dr. St. Neagu, Spitalul Universitar de Urgentã Bucuresti;
- "Chirurgia ambulatorie la copil" - Prof. Dr. C. Sabetay, UMF Craiova;
- "Chirurgia conservatoare în tratamentul bolii varicoase", Prof. Dr. J. Avram, UMF Timisoara;
- "Current aspects of ambulatory surgery" - Prof. Dr. J. Reydelet, IAAS), care s-au referit la aspectele particulare si problematica medico-sanitarã si financiarã ridicatã de activitatea chirurgicalã ambulatorie si în sistemul chirurgiei cu internare de "o zi" sau spitalizare cu durata redusã.
Conferinta Prof. Dr. J. Reydelet din Germania abordeazã problematica si statutul chirurgiei de ambulatoriu într-o tarã din Europa de Vest cu un sistem de asigurãri medicale ce a stat la baza sistemului implementat în Romania. Acest fapt prezintã interes în sensul cã Germania, cu toatã puterea sa economicã, s-a confruntat cu probleme si in plus solutiile abordate pot fi discutate, desigur cu adaptãrile de rigoare, pentru a rezolva problemele apãrute în Romania.
În Germania în anul 1998 conform Statistisches Bundesamt Wiesbaden 2000 costurile pentru varicele membrelor inferioare au fost cele prezentate în tabelul 1 care demonstreazã marele consum de bani în conditii de spitalizare.
Conferinta Prof. Dr. J. Reydelet cuprinde rezultatele unui interesant studiu
statistic retrospectiv realizat în Germania între anii 1981 - 1990
în 3 spitale cu urmãrire postoperatorie realizatã de 41
de colaboratori pentru pacientii operati pentru boalã varicoasã
internati în stationar comparativ cu 5 centre chirurgicale în care
s-a aplicat chirurgia ambulatorie a bolii varicoase (tabelul 2).
Rezultatele acestui studiu sunt semnificative:
1. în conditiile tratãrii bolii varicoase în stationar se înregistreazã:
- incapacitatea de muncã determinatã de boalã = 5.1%;
-1.26 milioane de angajati bolnavi/zi de muncã;
- pierderi de productie de 315 milioane zile/an;
- pierderi monetare de 24.64 miliarde €;
2. aplicarea în exclusivitate a chirurgiei ambulatorii ar economisi:
- 150 mii de zile lucrãtoare;
- 11.75 milioane de €.
Studiul a avut ca scop obtinerea de date ce sã sustinã în fata Guvernului German necesitatea modificãrii Legii Asigurãrilor de Sãnãtate pentru aplicarea pe scarã mai largã a chirurgiei ambulatorii, cu beneficiile medicale si economice certe. În ultimii 10 ani Guvernul German a introdus o serie de reglementãri cu scopul de a impulsiona aplicarea pe scarã largã a chirurgiei ambulatorii, mai ales la nivelul spitalelor. Ultima în aceastã serie de amendamente a devenit aplicabilã din 1 Ianuarie 2000 si ea prevede întocmirea unei liste ce sã cuprindã operatii si proceduri recomandabil a fi efectuate în chirurgie ambulatorie si nu în cea stationarã. Dr.J.Reydelet subliniazã cã pasul decisiv de a directiona cheltuielile bugetului sãnãtãtii spre chirurgia ambulatorie în detrimentul celei de stationar nu s-a realizat încã nici în Germania.
Comunicãrile chirurgilor romani au evidentiat importanta chirurgiei ambulatorii la noi care se practicã în cadrul sectiilor de chirurgie pentru a se reduce cheltuielile dar asigurandu-se o sigurantã maximã si un confort superior bolnavului. Existã în Romania cateva clinici si centre private de chirurgie generalã, de chirurgie plasticã si numeroase centre de obstetricã-ginecologie în care s-a acumulat o experientã importantã de "one day surgery". Participantii la simpozion au sustinut posibilitatea extinderii chirurgiei ambulatorii în Romania si prin consens au stabilit unele concluzii.
Concluziile lucrãrilor acestui simpozion pot fi sistematizate astfel:
- în ultimul deceniu pe plan mondial si chiar în Romania, s-a impus în practicã tot mai mult tratamentul ambulator al unei largi palete de afectiuni chirurgicale. Aceasta asigurã scãderea costului tratamentului, conditii de confort fizic si psihic mai ridicate pentru pacienti si permite rezolvarea cazurilor în conditiile unui numãr mai scãzut de paturi de spital;
- la noi în tarã existã cadrul legal si organizatoric propice desfãsurãrii activitãtii chirurgicale ambulatorii dar se impune completarea si îmbunãtãtirea acestuia;
- încurajarea actiunilor de asociere si cunoastere a chirurgilor cu activitate în ambulatoriu si favorizarea schimburilor de experientã în acest domeniu;
- necesitatea imperioasã de alcãtuire si promovare a unor ghiduri si "fise tip" de interventie chirurgicalã ambulatorie, cuprinzand investigatiile, schemele terapeutice, posibilele reactii adverse, complicatii si riscul operator-anestezic,
- consemnarea în scris a acordul pacientului de a se supune actului chirurgical si asumarea de cãtre acesta a riscurilor posibile explicate de medic;
- precizarea normelor metodologice privind nivelele si sfera de activitate în ambulatoriu de chirurgie în conditii de deplinã sigurantã etico-profesionalã;
- oportunitatea lãrgirii listei de servicii medicale chirurgicale efectuate în ambulatoriu de specialitate si decontate de cãtre CASS (micile interventii cutanate, herniile, flebectomiile) la costul real al interventiilor;
- chirurgia ambulatorie si chirurgia de "o zi" trebuie profesate de chirurgi bine pregãtiti si cu o bogatã experientã în profesiune, formati complet în chirurgia intraspitaliceascã, capabili sã opereze în conditii de maximã sigurantã, sã recunoascã accidentele si incidentele operatorii si sã le rezolve prin operatii mai complexe.
Recenzie realizata de: Prof. Dr. J. Avram si Dr .Florentina Cãdariu
Chirurgia ambulatorie si chirurgia de "o zi" se pot desfãsura în mai multe tipuri de unitãti medicale:
- Spitale de stat în care se practicã si operatii în sistemul de "o zi";
- Centre chirurgicale private de tip spital unde se opereazã numai în sistemul de "o zi";
- Policlinici si cabinete de specialitate cu profil chirurgical fãrã posibilitate de internare, eventual cu o supraveghere de scurtã durat.
Chirurgia ambulatorie nu este un produs exclusiv al generatiei noastre, ci mai degrabã îsi are originea în însãsi practica chirurgicalã. În 1999 la Timisoara a fost infintatã Societatea Romanã de Chirurgie Ambulatorie afiliatã la Societatea Romanã de Chirurgie. De atunci s-au desfãsurat la Timisoara 3 simpozioane pe aceastã temã. În perioada 25-26 octombrie 2002 s-a desfãsurat un nou simpozion cu tema "Probleme actuale în chirurgia de o zi (One day surgery)". La acest eveniment au fost prezentate comunicãri ce au relevat experienta importantã si bunele rezultate obtinute în activitatea ambulatorie de cãtre chirurgi generalisti, plasticieni si pediatri din tarã si de peste hotare.
Interesul maxim a fost captat de cele 5 conferinte prezentate în cadrul simpozionului:
- "Chirurgia de ambulator si spitalizare redusã" - Prof. Dr. A. Andercou, UMF Cluj-Napoca;
- "Chirurgia cu spitalizare redusã - 6 ani de experientã" - Prof. Dr. St. Neagu, Spitalul Universitar de Urgentã Bucuresti;
- "Chirurgia ambulatorie la copil" - Prof. Dr. C. Sabetay, UMF Craiova;
- "Chirurgia conservatoare în tratamentul bolii varicoase", Prof. Dr. J. Avram, UMF Timisoara;
- "Current aspects of ambulatory surgery" - Prof. Dr. J. Reydelet, IAAS), care s-au referit la aspectele particulare si problematica medico-sanitarã si financiarã ridicatã de activitatea chirurgicalã ambulatorie si în sistemul chirurgiei cu internare de "o zi" sau spitalizare cu durata redusã.
Conferinta Prof. Dr. J. Reydelet din Germania abordeazã problematica si statutul chirurgiei de ambulatoriu într-o tarã din Europa de Vest cu un sistem de asigurãri medicale ce a stat la baza sistemului implementat în Romania. Acest fapt prezintã interes în sensul cã Germania, cu toatã puterea sa economicã, s-a confruntat cu probleme si in plus solutiile abordate pot fi discutate, desigur cu adaptãrile de rigoare, pentru a rezolva problemele apãrute în Romania.
În Germania în anul 1998 conform Statistisches Bundesamt Wiesbaden 2000 costurile pentru varicele membrelor inferioare au fost cele prezentate în tabelul 1 care demonstreazã marele consum de bani în conditii de spitalizare.
| Tabelul 1 | ||
| Zile de spitalizare |
Costuri/zi de spitalizare ( € ) | Total ( € ) |
| 103.068 | 287.813 | 30.4 millioane |
| Tabelul 2 | ||
| Pacienti internati | Pacienti ambulatori | |
| Nr. pacienti cu stripping | 720 | 709 |
| Incapacitatea de muncã (zile) | 17760 | 13313 |
| Incapacitatea maximã /minute | 9/56 | 4/63 |
| Media incapacitãtii (zile) | 24.67 | 18.78 |
1. în conditiile tratãrii bolii varicoase în stationar se înregistreazã:
- incapacitatea de muncã determinatã de boalã = 5.1%;
-1.26 milioane de angajati bolnavi/zi de muncã;
- pierderi de productie de 315 milioane zile/an;
- pierderi monetare de 24.64 miliarde €;
2. aplicarea în exclusivitate a chirurgiei ambulatorii ar economisi:
- 150 mii de zile lucrãtoare;
- 11.75 milioane de €.
Studiul a avut ca scop obtinerea de date ce sã sustinã în fata Guvernului German necesitatea modificãrii Legii Asigurãrilor de Sãnãtate pentru aplicarea pe scarã mai largã a chirurgiei ambulatorii, cu beneficiile medicale si economice certe. În ultimii 10 ani Guvernul German a introdus o serie de reglementãri cu scopul de a impulsiona aplicarea pe scarã largã a chirurgiei ambulatorii, mai ales la nivelul spitalelor. Ultima în aceastã serie de amendamente a devenit aplicabilã din 1 Ianuarie 2000 si ea prevede întocmirea unei liste ce sã cuprindã operatii si proceduri recomandabil a fi efectuate în chirurgie ambulatorie si nu în cea stationarã. Dr.J.Reydelet subliniazã cã pasul decisiv de a directiona cheltuielile bugetului sãnãtãtii spre chirurgia ambulatorie în detrimentul celei de stationar nu s-a realizat încã nici în Germania.
Comunicãrile chirurgilor romani au evidentiat importanta chirurgiei ambulatorii la noi care se practicã în cadrul sectiilor de chirurgie pentru a se reduce cheltuielile dar asigurandu-se o sigurantã maximã si un confort superior bolnavului. Existã în Romania cateva clinici si centre private de chirurgie generalã, de chirurgie plasticã si numeroase centre de obstetricã-ginecologie în care s-a acumulat o experientã importantã de "one day surgery". Participantii la simpozion au sustinut posibilitatea extinderii chirurgiei ambulatorii în Romania si prin consens au stabilit unele concluzii.
Concluziile lucrãrilor acestui simpozion pot fi sistematizate astfel:
- în ultimul deceniu pe plan mondial si chiar în Romania, s-a impus în practicã tot mai mult tratamentul ambulator al unei largi palete de afectiuni chirurgicale. Aceasta asigurã scãderea costului tratamentului, conditii de confort fizic si psihic mai ridicate pentru pacienti si permite rezolvarea cazurilor în conditiile unui numãr mai scãzut de paturi de spital;
- la noi în tarã existã cadrul legal si organizatoric propice desfãsurãrii activitãtii chirurgicale ambulatorii dar se impune completarea si îmbunãtãtirea acestuia;
- încurajarea actiunilor de asociere si cunoastere a chirurgilor cu activitate în ambulatoriu si favorizarea schimburilor de experientã în acest domeniu;
- necesitatea imperioasã de alcãtuire si promovare a unor ghiduri si "fise tip" de interventie chirurgicalã ambulatorie, cuprinzand investigatiile, schemele terapeutice, posibilele reactii adverse, complicatii si riscul operator-anestezic,
- consemnarea în scris a acordul pacientului de a se supune actului chirurgical si asumarea de cãtre acesta a riscurilor posibile explicate de medic;
- precizarea normelor metodologice privind nivelele si sfera de activitate în ambulatoriu de chirurgie în conditii de deplinã sigurantã etico-profesionalã;
- oportunitatea lãrgirii listei de servicii medicale chirurgicale efectuate în ambulatoriu de specialitate si decontate de cãtre CASS (micile interventii cutanate, herniile, flebectomiile) la costul real al interventiilor;
- chirurgia ambulatorie si chirurgia de "o zi" trebuie profesate de chirurgi bine pregãtiti si cu o bogatã experientã în profesiune, formati complet în chirurgia intraspitaliceascã, capabili sã opereze în conditii de maximã sigurantã, sã recunoascã accidentele si incidentele operatorii si sã le rezolve prin operatii mai complexe.
Recenzie realizata de: Prof. Dr. J. Avram si Dr .Florentina Cãdariu