Al IV-lea Congres Romtransplant 23 - 26 iunie 2004 Eforie Nord
Evenimente stiintifice, no. 4, 2004
În perioada 23-26 iunie 2004, litoralul romanesc a gãzduit al IV-lea
Congres Romtransplant cu participare internationalã. Organizarea congresului
a revenit în seama asociatiei profesionale "Romtransplant".
Gazdã generoasã, Universitatea "Ovidius" din Constanta nu a precupetit nici un efort pentru a asigura o bunã desfãsurare a lucrãrilor, în ambianta deosebit de plãcutã a hotelului "Europa" din Eforie Nord.
La acest eveniment au participat peste 300 de medici chirurgi hepatici, cardiaci, plasticieni, urologi, oftalmologi, anestezisti, hematologi, gastroenterologi, virusologi, imunologi, anatomo-patologi, alãturi de personalitãti de marcã ale transplantului romanesc: Prof. Dr. I. Popescu - presedintele Romtransplant si de asemeni presedintele comitetului national de organizare, Prof. Dr. V. Sarbu - presedintele comitetului local de organizare, Prof. Dr. M. Lucan, Prof. Dr. R. Deac, Prof. Dr. I. Lascãr, Prof. Dr. C. Arion s.a.m.d.
De o înaltã tinutã academicã, congresul s-a bucurat de participarea unor somitãti ale transplantologiei pe plan international, putand aici enumera nume sonore precum Prof. Dr. T. Berney, Prof. Dr. C. Broelsch, Prof. Dr. D. Forti, Prof. Dr. M. Malago, Dr. Yoko Mullen. Masiva delegatie internationalã, în frunte cu presedintele Eurotransplant, Prof. Dr. G. Persijn, a dovedit încã o datã - dacã mai era nevoie - cã specialistii romani se bucurã de apreciere internationalã si în acest domeniu, care, din nefericire, rãmane totusi în Romania Mileniului III încã insuficient finantat.
Temele dezbãtute au atins toate domeniile de interes, punand în discutie situatia din Romania comparativ cu cea mondialã a transplantului de organe solide (ficat, rinichi, cord), tesuturi si celule.
Din strategia Ministerului Sãnãtãtii privind activitatea de transplant în Romania adusã la cunostintã participantilor de cãtre consilier Gabriela Dumitran, este de remarcat faptul cã interventia chirurgicalã propriu-zisã în centrele de transplant, investigatiile clinice si paraclinice, precum si medicatia vor fi suportate din Fondul national unic de asigurãri sociale de sãnãtate, prin tarif pe caz rezolvat. O altã reglementare importantã adusã la cunostintã auditoriului si care vine în întampinarea cererilor pacientilor transplantati este includerea statusului posttransplant pe lista afectiunilor care beneficiazã în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fãrã contributie personalã.
Un punct de referitã cu privire la legislatia transplantului a fost oferit participantilor de cãtre Bernard Loty, director medical al Agentiei Nationale Franceze de Grefe, Paris, Franta. Au fost fãcute referiri si asupra legislatiei privitoare la xenotransplantul de organe si tesuturi, care se situeazã încã în faza cercetãrilor preliminare.
Un important aspect legat de numãrul redus al donorilor cadaverici în Romania a fost luat în discutie de cãtre coordonatorii nationali de transplant, acestia oferind ca solutie implementarea programului Donor Action. De la aparitia la începutul anilor '90 panã în prezent, programul a fost adoptat de peste 250 de sectii de terapie intensivã din întreaga lume.
Penuria donorilor cadaverici a determinat evolutia transplantului de ficat si rinichi spre tehnicile de recoltare de la donorul în viatã, înrudit sau nu cu primitorul. Astfel în Clinica de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni au fost efectuate panã la data respectivã 16 transplante hepatice de la donator viu. Criteriul initial de selectie a pacientilor a fost compatibilitatea de grup sangvin. Un alt criteriu a fost volumetria hepaticã. Principala cauzã de neselectare a donorilor în viatã a fost indecizia donorilor. Ca urmare a experientei acumulate, sunt preconizate în viitor rezultate similare celor obtinute în transplantul hepatic cu ficat recoltat de la donor cadavru, acestea din urmã fiind superioare mediei europene (76% la 1 an si 72% la 3 ani în Romania 2000-2003 vs. 73% la 1 an si 65% la 3 ani, media europeanã 1988-2001, dupã ELTR).
În Centrul de Chirurgie Urologicã, Dializã si Transplant Renal din cadrul aceluiasi institut, principala sursã de rinichi pentru transplant au reprezentat-o donatorii în viatã (85% - 402/472).
Avand drept scop ameliorarea asistentei medicale spre interesul donorului viu devenit astfel pacient, în Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca, s-a efectuat la data de 12.05.2003, prima recoltare mondialã de rinichi de la donor viu prin retroperitoneoscopie roboticã asistatã manual si coordonare prin telechirurgie. La operatie au participat douã echipe: cea din Cluj-Napoca condusã de Prof. Dr. M. Lucan si cea din Munchen, Germania condusã de Dr. Ralf Senner.
Tot ca modalitãti de a creste oferta organelor de la donor s-au înscris si transplantele cu ficat sau rinichi recoltate de la donor cadaveric marginal, transplantele de ficat sau rinichi încrucisate, precum si transplantul de ficat "domino".
A fost prezentat în premierã nationalã primul autotransplant de insule pancreatice, efectuat la Constanta de echipa condusã de Prof. Dr. Sarbu. Cu aceastã ocazie, participantilor le-au fost expuse criteriile de selectie pentru donorii si recipientii din alotransplantul si autotransplantul de insule pancreatice. Odatã cu perfectionarea membrilor echipei, sunt de asteptat rezultate favorabile în ceea ce priveste alotransplantul de insule pancreatice izolat sau în combinatie cu transplantul renal.
Invitatii strãini au prezentat directiile viitoare în transplantul de pancreas si insule pancreatice. Ca potentiale resurse de insule pancreatice au fost prezentate culturile de celule pancreatice.
O solutie autohtonã de conservare a celulelor, tesuturilor si organelor umane în vederea transplantului a fost prezentatã de cãtre S.C. Pneumatic & Vacuum Technology S.A. De altfel prin reprezentantii sãi, Clinica de Chirurgie Plasticã si Arsuri - SCUC Bucuresti a subliniat principiile de organizare a sistemului national de prelevare, stocare si transplantare de tesuturi.
Dacã din punctul de vedere al tehnicii chirurgicale, prin experienta "traditionalã" acumulatã în Clinica de Chirurgie Plasticã a Spitalului Clinic de Urgentã Bucuresti în domeniul replantãrilor, revascularizãrilor si a lambourilor transferate liber, realizarea transplantului de manã este bine pusã la punct, rãman încã de perfectat cadrul legislativ, aspectele etice si imunosupresia posttransplant.
Au fost expuse participantilor realizãrile obtinute în domeniul transplantului autogen si alogen cu celule stem, fiind de remarcat interesul în acest sens a douã centre de prestigiu din tarã: Institutul Clinic Fundeni, respectiv Clinica de Hematologie si Transplant Medular, Tîrgu-Mures.
În sesiunea de comunicãri cu privire la transplantul de cord s-a prezentat stadiul actual în Romania, precum si actualitãti mondiale în transplantarea inimii.
O unicã comunicare a fãcut referire la actualitãtile în transplantul pulmonar, asteptat a se efectua cat mai curand si în tarã.
O scurtã sesiune a fost rezervatã oftalmologilor prin comunicãri nationale pe tema transplantului de cornee.
În conformitate cu situatia pe plan international, au fost sustinute o serie de prezentãri referitoare la problematica imunosupresiei si a tratamentului posttransplant. Principalii sponsori ai congresului, Hoffmann la Roche si Novartis au pledat pentru utilizarea posttransplant a CellCept-ului si respectiv Neoral-ului C2. O mentiune aparte a revenit si medicatiei antifungice, prin prezentarea Cancidas-ului.
În sectiunea de postere o majoritarã participare a revenit Institutului Clinic Fundeni, Bucuresti.
Congresul s-a încheiat cu un seminar de informare asupra programelor cadrul 6, lansate de Comunitatea Europeanã pe tematica "stiintele vietii, genomicã si biotehnologiile pentru sãnãtate". Purtãtorii de cuvant ai Ministerului Educatiei si Cercetãrii au lansat cu aceastã ocazie invitatia de participare a institutiilor medicale la programele de cercetare europene si si-au oferit expertiza lor în acest sens.
Gazdã generoasã, Universitatea "Ovidius" din Constanta nu a precupetit nici un efort pentru a asigura o bunã desfãsurare a lucrãrilor, în ambianta deosebit de plãcutã a hotelului "Europa" din Eforie Nord.
La acest eveniment au participat peste 300 de medici chirurgi hepatici, cardiaci, plasticieni, urologi, oftalmologi, anestezisti, hematologi, gastroenterologi, virusologi, imunologi, anatomo-patologi, alãturi de personalitãti de marcã ale transplantului romanesc: Prof. Dr. I. Popescu - presedintele Romtransplant si de asemeni presedintele comitetului national de organizare, Prof. Dr. V. Sarbu - presedintele comitetului local de organizare, Prof. Dr. M. Lucan, Prof. Dr. R. Deac, Prof. Dr. I. Lascãr, Prof. Dr. C. Arion s.a.m.d.
De o înaltã tinutã academicã, congresul s-a bucurat de participarea unor somitãti ale transplantologiei pe plan international, putand aici enumera nume sonore precum Prof. Dr. T. Berney, Prof. Dr. C. Broelsch, Prof. Dr. D. Forti, Prof. Dr. M. Malago, Dr. Yoko Mullen. Masiva delegatie internationalã, în frunte cu presedintele Eurotransplant, Prof. Dr. G. Persijn, a dovedit încã o datã - dacã mai era nevoie - cã specialistii romani se bucurã de apreciere internationalã si în acest domeniu, care, din nefericire, rãmane totusi în Romania Mileniului III încã insuficient finantat.
Temele dezbãtute au atins toate domeniile de interes, punand în discutie situatia din Romania comparativ cu cea mondialã a transplantului de organe solide (ficat, rinichi, cord), tesuturi si celule.
Din strategia Ministerului Sãnãtãtii privind activitatea de transplant în Romania adusã la cunostintã participantilor de cãtre consilier Gabriela Dumitran, este de remarcat faptul cã interventia chirurgicalã propriu-zisã în centrele de transplant, investigatiile clinice si paraclinice, precum si medicatia vor fi suportate din Fondul national unic de asigurãri sociale de sãnãtate, prin tarif pe caz rezolvat. O altã reglementare importantã adusã la cunostintã auditoriului si care vine în întampinarea cererilor pacientilor transplantati este includerea statusului posttransplant pe lista afectiunilor care beneficiazã în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fãrã contributie personalã.
Un punct de referitã cu privire la legislatia transplantului a fost oferit participantilor de cãtre Bernard Loty, director medical al Agentiei Nationale Franceze de Grefe, Paris, Franta. Au fost fãcute referiri si asupra legislatiei privitoare la xenotransplantul de organe si tesuturi, care se situeazã încã în faza cercetãrilor preliminare.
Un important aspect legat de numãrul redus al donorilor cadaverici în Romania a fost luat în discutie de cãtre coordonatorii nationali de transplant, acestia oferind ca solutie implementarea programului Donor Action. De la aparitia la începutul anilor '90 panã în prezent, programul a fost adoptat de peste 250 de sectii de terapie intensivã din întreaga lume.
Penuria donorilor cadaverici a determinat evolutia transplantului de ficat si rinichi spre tehnicile de recoltare de la donorul în viatã, înrudit sau nu cu primitorul. Astfel în Clinica de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni au fost efectuate panã la data respectivã 16 transplante hepatice de la donator viu. Criteriul initial de selectie a pacientilor a fost compatibilitatea de grup sangvin. Un alt criteriu a fost volumetria hepaticã. Principala cauzã de neselectare a donorilor în viatã a fost indecizia donorilor. Ca urmare a experientei acumulate, sunt preconizate în viitor rezultate similare celor obtinute în transplantul hepatic cu ficat recoltat de la donor cadavru, acestea din urmã fiind superioare mediei europene (76% la 1 an si 72% la 3 ani în Romania 2000-2003 vs. 73% la 1 an si 65% la 3 ani, media europeanã 1988-2001, dupã ELTR).
În Centrul de Chirurgie Urologicã, Dializã si Transplant Renal din cadrul aceluiasi institut, principala sursã de rinichi pentru transplant au reprezentat-o donatorii în viatã (85% - 402/472).
Avand drept scop ameliorarea asistentei medicale spre interesul donorului viu devenit astfel pacient, în Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca, s-a efectuat la data de 12.05.2003, prima recoltare mondialã de rinichi de la donor viu prin retroperitoneoscopie roboticã asistatã manual si coordonare prin telechirurgie. La operatie au participat douã echipe: cea din Cluj-Napoca condusã de Prof. Dr. M. Lucan si cea din Munchen, Germania condusã de Dr. Ralf Senner.
Tot ca modalitãti de a creste oferta organelor de la donor s-au înscris si transplantele cu ficat sau rinichi recoltate de la donor cadaveric marginal, transplantele de ficat sau rinichi încrucisate, precum si transplantul de ficat "domino".
A fost prezentat în premierã nationalã primul autotransplant de insule pancreatice, efectuat la Constanta de echipa condusã de Prof. Dr. Sarbu. Cu aceastã ocazie, participantilor le-au fost expuse criteriile de selectie pentru donorii si recipientii din alotransplantul si autotransplantul de insule pancreatice. Odatã cu perfectionarea membrilor echipei, sunt de asteptat rezultate favorabile în ceea ce priveste alotransplantul de insule pancreatice izolat sau în combinatie cu transplantul renal.
Invitatii strãini au prezentat directiile viitoare în transplantul de pancreas si insule pancreatice. Ca potentiale resurse de insule pancreatice au fost prezentate culturile de celule pancreatice.
O solutie autohtonã de conservare a celulelor, tesuturilor si organelor umane în vederea transplantului a fost prezentatã de cãtre S.C. Pneumatic & Vacuum Technology S.A. De altfel prin reprezentantii sãi, Clinica de Chirurgie Plasticã si Arsuri - SCUC Bucuresti a subliniat principiile de organizare a sistemului national de prelevare, stocare si transplantare de tesuturi.
Dacã din punctul de vedere al tehnicii chirurgicale, prin experienta "traditionalã" acumulatã în Clinica de Chirurgie Plasticã a Spitalului Clinic de Urgentã Bucuresti în domeniul replantãrilor, revascularizãrilor si a lambourilor transferate liber, realizarea transplantului de manã este bine pusã la punct, rãman încã de perfectat cadrul legislativ, aspectele etice si imunosupresia posttransplant.
Au fost expuse participantilor realizãrile obtinute în domeniul transplantului autogen si alogen cu celule stem, fiind de remarcat interesul în acest sens a douã centre de prestigiu din tarã: Institutul Clinic Fundeni, respectiv Clinica de Hematologie si Transplant Medular, Tîrgu-Mures.
În sesiunea de comunicãri cu privire la transplantul de cord s-a prezentat stadiul actual în Romania, precum si actualitãti mondiale în transplantarea inimii.
O unicã comunicare a fãcut referire la actualitãtile în transplantul pulmonar, asteptat a se efectua cat mai curand si în tarã.
O scurtã sesiune a fost rezervatã oftalmologilor prin comunicãri nationale pe tema transplantului de cornee.
În conformitate cu situatia pe plan international, au fost sustinute o serie de prezentãri referitoare la problematica imunosupresiei si a tratamentului posttransplant. Principalii sponsori ai congresului, Hoffmann la Roche si Novartis au pledat pentru utilizarea posttransplant a CellCept-ului si respectiv Neoral-ului C2. O mentiune aparte a revenit si medicatiei antifungice, prin prezentarea Cancidas-ului.
În sectiunea de postere o majoritarã participare a revenit Institutului Clinic Fundeni, Bucuresti.
Congresul s-a încheiat cu un seminar de informare asupra programelor cadrul 6, lansate de Comunitatea Europeanã pe tematica "stiintele vietii, genomicã si biotehnologiile pentru sãnãtate". Purtãtorii de cuvant ai Ministerului Educatiei si Cercetãrii au lansat cu aceastã ocazie invitatia de participare a institutiilor medicale la programele de cercetare europene si si-au oferit expertiza lor în acest sens.
Prof. Dr. Irinel Popescu