Activitatea Filialei Bucuresti a Societãtii Romane de Chirurgie în anul 2004

Este o traditie înrãdãcinatã în lumea chirurgicalã a Bucurestilor ca joia, în prima si a treia sãptãmanã a lunii, sã aibã loc sedintele de comunicãri ale Societãtii Romane de Chirurgie, filiala Bucuresti. Dacã (tot prin traditie) aceste sedinte aveau loc în amfiteatrul mare al Spitalului Coltea (Partenonul medicinei romanesti, care recent a aniversat într-un cadru festiv 300 de ani de existentã) datoritã lucrãrilor de modernizare si consolidare a acestui spital, începand din anul 2002 locul acestora s-a mutat în amfiteatrul Spitalului Clinic "Sf. Maria" (fost "Vasile Roaitã" si "Grivita"), gazdã amabilã, avand tot un sediu central.
Cu toate cã nu toti cei 337 de membri ai filialei Bucuresti au participat în mod regulat la lucrãri, amfiteatrul a fost aproape întotdeauna plin, îmbucurãtoare fiind prezenta tinerilor chirurgi si rezidenti si chiar a studentilor.
Regularitatea sedintelor s-a pãstrat în limita posibilului, fiind întreruptã de unele manifestãri stiintifice (Congresul National de Chirurgie din luna mai de la Sovata, Congrese internationale cu largã participare, vacantã). N-am fost pusi în imposibilitatea de a amana datele traditionale de întalnire din lipsa suportului stiintific (cu toate cã nu toate clinicile bucurestene ne-au asaltat cu comunicãri). Asi mentiona centre chirurgicale din provincie care au avut mai mereu reprezentanti: Constanta, Buzãu, Campina, Pitesti, Ploiesti, Rm.-Valcea.
În total s-au tinut pe tot anul 15 sedinte în care s-au prezentat 30 de comunicãri foarte interesante cu subiecte (care uneori s-au intricat) din domeniul chirurgiei oncologice (9), hepatice (3), esofagiene (6), toracice (5), laparoscopice (7), si a imagisticii (3).
Dat fiind faptul cã rezidentilor din anul I li se tin rareori cursuri de tacticã si tehnicã chirurgicalã, societatea s-a implicat direct si, înainte de comunicãrile programate, începand din luna iunie, o serie de conferentiari cu experientã într-un anumit domeniu au prezentat medicilor rezidenti (dar nu numai lor!) timp de o orã, veritabile puneri la punct ("up-date") care s-au bucurat de un succes binemeritat (paternitatea ideii apartine d-lui prof. dr. Dan Rãdulescu, cãruia îi multumim si pe aceastã cale). Mentionãm cateva dintre ele:
- Utilizarea materialului alloplastic în tratamentul chirurgical al herniilor inghinale si femurale pe cale clasicã (General Conf. dr. Ionel Campeanu);
- Tratamentul minim invaziv al icterului mecanic (dr. Dan Cristian);
- Chirurgia laparoscopicã în urgentã (douã cursuri - dr. A.E. Nicolau);
- Tratamentul chirurgical al piciorului diabetic (Conf. dr. Tr. Pãtrascu);
- Trauma toracicã (Conf. dr. M. Beuran).
Atat cursurile cat si comunicãrile au fost prezentate digital, cu o imagisticã bogatã, suportul informatic achizitionat de conducerea SRC si a spitalului fiind performant. Beneficiind, în general, de prezenta personalitãtilor chirurgicale, profesori, conferentiari, sefi de clinicã si de sectie, comentariile pe marginea lucrãrilor au fost suculente si pline de învãtãminte pentru tinerii chirurgi.
Asi spune cã nu concordanta de pãreri a fost regula dupã prezentarea celor mai interesante comunicãri, dar si din opiniile divergente s-a extras panã la urmã o linie de conduitã si aprecire care sã aibã girul stiintific al societãtii.
Pentru a nu fi acuzat de subiectivism, malitiozitate sau afirmatii partizane enumerãm clinicile care au prezentat lucrãri la societate în anul 2004 (desigur, fãrã ca numãrul comunicãrilor sã reprezinte neapãrat si un criteriu de valoare):
- Spitalul Clinic de Urgentã Militar Central "Carol Davila" - 6 comunicãri (cu mentiune deosebitã pentru d-l general prof. dr. T. Horvat, seful Clinicii de Chirurgie Toracicã si presedintele Societãtii Romane de Chirurgie Toracicã);
- Spitalul Clinic "Sf. Maria" - 5 comunicãri;
- Institutul Clinic Fundeni - 3 comunicãri (cu apreciere pentru valoarea deosebitã a lucrãrilor prezentate de d-l prof. dr. Irinel Popescu si colectivul);
- Spitalul Clinic de Urgentã Floreasca - 3 comunicãri
- Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" - 2 comunicãri
- Spitalul CFR I Witting - 2 comunicãri
- Sectia Chirurgie - Spitalul Municipal Campina - 2 comunicãri
- Spitalul Universitar Bucuresti - 1 comunicare
- Institutul Oncologic Bucuresti - 1 comunicare
- Spitalul Clinic "Coltea" - 1 comunicare
- Spitalul Clinic "Sf. Ioan" - 1 comunicare
- Clinica Chirurgie Toracicã - Institutul National de Pneumoftiziologie "M. Nasta" - 1 comunicare
- Spitalul de Urgentã "Prof. dr. Agrippa Ionescu" al SRI - 1 comunicare
- Sectia Chirurgie - Spitalul Judetean Buzãu
- 1 comunicare.
În sedinta societãtii din 15 aprilie a.c. secretarul sãu, dr. L.Belusicã, a prezentat un raport de activitate care a fost validat, s-au ales cei 34 de delegati cu drept de vot pentru Adunarea Generalã a SRC întrunitã odatã cu Congresul National din mai, (norma de reprezentare fiind de 1 delegat la 10 membri, plus cei 3 membri ai conducerii filialei Bucuresti). Pentru mandatul urmãtor (2002-2004) în unanimitate membrii prezenti au reales la conducerea Filialei Bucuresti a SRC:
- Prof. dr. Silviu Constantinoiu, presedinte;
- Conf. dr. Traian Pãtrascu, vicepresedinte;
- Dr. Laurentiu Belusicã, secretar.
Ca eveniment de exceptie din viata societãtii trebuie amintitã sedinta din 21 oct. 2004 consacratã în întregime conferintei prof. dr. Paul H. Sugarbaker, directorul Institutului Oncologic din Washington asupra tratamentului carcinomatozei peritoneale avand drept punct de plecare cancerul colic. Experienta sa în domeniu este unicã în lume si se pare cã s-au pus bazele unei colaborãri cu scoala romaneascã de chirurgie.
Societatea din Bucuresti este si locul unde se lanseazã carte medicalã, autorii beneficiind de scurte prezentãri înainte de programul anuntat. Mentionez pentru anul 2004:
- Dr. I. Brezean: "Amputatiile de coapsã si gambã la pacientii cu ischemie cronicã" si
- Dr. A.E. Nicolau: "Chirurgie laparoscopicã în urgentã".
Închei spunand cã o veche dorintã a multor membri ai SRC, aceea a unor sedinte pe anumite tematici, este greu de transpus în practicã în conditiile penuriei aproape cronice de lucrãri. De aceea, adresez un semnal si o rugãminte sefilor de clinici si sectii pentru a mobiliza mai bine colectivele din subordine si mai ales pe doctoranzii care ar trebui sã prezinte în fata societãtii aspecte ale lucrãrii de doctorat.