Abcese splenice multiple asociate cu hidrocefalia adultului

Introducere
Abcesele splenice reprezintã o entitate clinico-patologicã rarã, cu o incidentã de 0.14-0.7% estimatã pe studii necroptice (1) si sustinutã de numãrul mic de cazuri din seriile publicate (sub 600 de cazuri publicate în literaturã, cu seria cea mai mare de 67 de pacienti pe o perioadã de 19 ani (2). Importanta practicã a acestei afectiuni rezidã din dificultãtile de diagnostic pe care le ridicã, având ca si consecintã principalã întârzierea sanctiunii terapeutice adecvate (3) si implicit mortalitatatea ridicatã (4.9-45%) (4, 5), în contextul unui pacient adesea fragil datoritã co-morbiditãtilor asociate.

Prezentarea cazului
Vom prezenta în continuare cazul unei paciente în vârstã de 68 de ani, din mediu urban, internatã în serviciul Cardiologie pentru un episod de insuficientã ventricularã stângã decompensatã (dispnee, dureri la baza hemitoracelui stâng, sincopã), având asociate si o serie de simptome neurologice: tulburãri de echilibru – ataxia mersului, tulburãri de memorie (amnezie lacunarã), lentoarea ideatiei si incontinentã urinarã. Din antecedentele personale patologice retinem multiple tare cardio-vasculare: cardiopatie ischemicã, stenozã aorticã, insuficientã mitralã, fibrilatie atrialã cu alurã ventricularã rapidã, bloc major de ramurã dreaptã, insuficientã ventricularã stângã, hemiparezã stângã sechelarã post AVC, si un diabet zaharat insulino-necesitant. Paraclinic s-a evidentiat un sindrom inflamator (VSH – 49, leucocite – 14.700/mm3) si hiperglicemie (371 mg/dl); electrocardiogramã: FiA cu AV de 100/min, BRD major, hipertrofie ventricularã stângã si modificãri mixte de repolarizare; ecografia cardiacã: AS – 40. Ao - 30, VAo – calcificãri, HVS, SIV – 13, PPVS – 14, FE – 60%, calcificãri inel mitral posterior, pericard liber, iar radiografia toracicã: aortã cu opacitate crescutã, cord cu diametrul transversal mãrit si opacitãti nodulare difuz conturate localizate în ambele câmpuri pulmonare, cu tendintã la confluare bazal dreaptã. S-a instituit un tratament cu coronaro-dilatatoare, antiaritmice, anticoagulante, antibioterapie (Cefuroxime) si s-au ajustat dozele de insulinã în concordantã cu valorile glicemiei. S-au continuat investigatiile diagnostice cu un CT cranian pentru elucidarea etiologiei manifestãrilor neurologice, care a evidentiat hidrocefalie normotensivã (fig. 1), motiv pentru care s-a decis transferul în serviciul Neurochirurgie pentru rezolvarea chirurgicalã a hidrocefaliei simptomatice. Pe parcursul internãrii s-a conturat si un sindrom dureros persistent la nivelul hipocondrului stâng care, împreunã cu bilantul preoperator neurochirurgical în vederea unui posibil sunt ventriculo-peritoneal, au determinat efectuarea unei ecografii abdominale: splenomegalie (ax lung splinã – 15 cm) cu douã imagini cu ecogenitate mixtã situate în portiunea mijlocie (diametru 6 cm) si la nivelul polului inferior splenic (diametru 4 cm), urmatã de o computer tomografie abdominalã: formatiuni chistice parafluide splenice; pleurezie bilateralã; minimã ascitã perihepaticã (fig. 2). Hematologul solicitat a ridicat suspicunea de limfom splenic cu determinãri secundare pulmonare si a indicat o punctie-biopsie medularã (maduvã osoasã normocelularã; plasmocitozã usoarã reactivã; hemosiderinã medularã usor crescutã, în sideroblasti 11%) si splenectomia.

în acest moment s-au luat în discutie optiunile chirurgicale disponibile si succesiunea interventiilor chirurgicale. Datoritã patologiei intraabdominale asociate si a pleureziei bilaterale, variantele suntului ventriculo-peritoneal si ventriculo-pleural au fost abandonate. Ca si moment operator s-a decis efectuarea ambelor interventii chirurgicale (splenectomia si drenajul ventriculo-cardiac) într-un singur timp operator, pentru a evita douã anestezii generale seriate la o pacientã fragilã, cu risc anestezic ridicat, precum si eventualele manevre terapeutice (punctii lombare evacuatorii repetate) necesare în perioada de convalescentã dupã splenectomie. Neavând un diagnostic etiologic pentru patologia splenicã si tinând cont de dimensiunile organului (axul lung peste 15 cm), s-a optat pentru splenectomia pe cale clasicã, în defavoarea celei laparoscopice. în perioada de pregãtire preoperatorie, starea pacientei s-a agravat, aceasta prezentând fluctuatii ale stãrii de constientã (GCS 8-14), dispnee agravatã cu episoade de desaturare (88-90% sub oxigenoterapie pe masca facialã), fibrilatie atrialã cu alurã ventricularã înaltã (130-140/min) si cresterea necesarului de insulinã (glicemii de 200-300 mg/dl), necesitând transferal în sectia de Terapie Intensivã pentru reechilibrare. Sub tratament cu Amiodarona, diuretice (Furosemid, Manitol) si antibioterapie cu spectru mai larg (Cefoperazona), s-a reusit restabilirea homeostaziei minime necesare pentru a se interveni chirurgical.
Interventia chirurgicalã s-a desfãsurat sub anestezie generalã cu intubatie oro-trahealã, si a constat în: drenaj ventriculo-cardiac cu valvulã Medtonic de presiune medie (implantatã în vena facialã comunã dreaptã) (fig. 3, 4) si o laparotomie exploratorie care a evidentiat multiple abcese splenice si perisplenice subfrenice stângi (fig. 5), pentru care s-au practicat: evacuare, debridare abcese; splenectomie; lavaj si drenaj peritoneal multiplu.
Evolutia postoperatorie a fost lent favorabilã, fiind grevatã de douã episoade de insuficientã respiratorie acutã pe fondul unei pleurezii masive stângi, necesitând toracenteze stângi repetate cu extragerea a 1500 ml si respectiv 1200 ml de lichid sero-citrin cu caracter de transudat (la interval de 2 sãptãmâni) si un episod de decompensare a insuficientei ventriculare stângi, rezolvat dupã ajustarea medicatiei cardiologice. Din punct de vedere neurologic s-a înregistrat o ameliorare spectaculoasã, cu remisiunea aproape completã a simptomatologiei generate de hidrocefalie, cu valvã functionalã, farã semne de infectie. Leucocitoza s-a redus treptat de la 23.900 la 11.400/mm3, iar trombocitoza postsplenectomie s-a normalizat la 376.000/mm3 dupã ce s-au consemnat si valori de 822.000/mm3. Examenul bacteriologic din puroiul recoltat intraoperator nu a identificat germeni. Pacienta s-a externat la 21 de zile postoperator, duratã mare a spitalizãrii datorându-se în principal dificultãtilor de plasament a pacientei într-un centru de recuperare.

Discutii
Din punct de vedere etiopatogenic, abcesele splenice se datoreazã însãmântãrii septice a parenchimului splenic normal sau patologic [infarcte splenice (6), hematoame (7, 8)] pe cale hematogenã de la un focar infectios situat la distantã [endocarditã infectioasã (9, 10, 11, 12), febrã tifoidã sau paratifoidã (13, 14, 15), malarie, pneumonie (16), osteomielitã, infectii urinare (17), în sfera ORL, etc.], sau prin contiguitate de la nivelul organelor vecine [stomac (18, 19), pancreas (20, 21, 22), colon (23, 24, 25), rinichi (26, 27, 28)]. Un rol permisiv important îl joacã imunosupresia de diverse etiologii, diabetul, afectiunile hepatice (29) si renale (30), sau abuzul de droguri intravenoase. Agenti patogeni responsabili pot fi germeni aerobi Gram pozitivi [Streptococ (31, 32), Stafilococ (33, 34, 35), Enterococ (36)] sau negativi [E. Coli (29), Klebsiella pneumoniae (37, 38), Proteus, Pseudomonas, Salmonella (13, 39)] (2, 40), anaerobi [Peptostreptococ (41), Bacteroides (42), Fusobacterium (43), Clostridium (44), Propionibacterium acnes], fungi [Candida (45)], dar se citeazã si infectii cu germeni mai rar întâlniti: micobacterii (46, 47, 48), Brucella (49, 50), Burkholderia pseudomallei (4, 51), Pasteurella (52, 53), actinomyces (54), blastomyces (55), etc. De mentionat cã în aproximativ 50% din cazuri flora izolatã este poli-microbianã. Abcesele pot fi unice (53-72%) sau multiple (28-47%), iar uneori se pot asocia si cu localizãri extrasplenice, cel mai frecvent hepatice (36%) (2, 56).
Clinic, elementele triadei clasice (febrã, durere la nivelul hipocondrului stâng si splenomegalie) se regãsesc în proportii variabile în practicã, cel mai constant fiind întâlnitã febra (82-96%), urmatã de acuzele dureroase (56-77%) si splenomegalia palpabilã (31-55%), la acestea putându-se adãuga o serie de simptome si semne nespecifice: astenie, greturi si vãrsãturi, durere pleuriticã la baza hemitoracelui stâng, pleurezie stângã, etc. (56, 57, 58, 59). Analizele de laborator evidentiazã leucocitozã (80-89%) (57, 58, 59), si eventual trombocitozã (5). Diagnosticul imagistic se bazeazã pe ecografie (1) si computer tomografie (57, 58), sensibilitatea acesteia din urmã apropiindu-se de 100% (3). Tehnicile imagistice interventionale pot ghida punctia abceselor pentru confirmarea diagnosticului si identificarea germenilor responsabili si pot avea si valente terapeutice permitând aspiratia continutului sau plasarea unui cateter pentru drenajul extern al colectiei (56, 57, 60, 61, 62, 63, 64).
Tratamentul are trei componente: medicalã, interventionalã miniinvazivã sau chirurgicalã, ca si interventii izolate sau în diverse asocieri.
Tratamentul medical constã din antibioterapie parenteralã cu spectru larg sau tintitã, dacã s-a reusit izolarea germenilor responsabili si testarea sensibilitãtii acestora, aceasta fiind si singura masurã terapeuticã (în 26-60% din cazuri) în anumite cazuri selectionate sau în conditiile unor contraindicatii chirurgicale ferme (2, 57, 29, 60). Tehnicile interventionale cuprind punctia aspiratie sau drenajul extern sub ghidaj ecografic sau computer tomografic (21-31% din cazuri) (2, 57, 58, 65). Tratamentul chirurgical include drenajul, splenec-tomia partialã sau totalã, pe cale deschisã sau laparoscopicã, atitudinea fiind dictatã în principal de numãrul, dimensiunea si localizarea abceselor. Rata splenectomiilor în seriile de mai multe cazuri variazã între 13,7% si 76%, principalul motiv fiind cresterea ponderii metodelor imagistice interventionale, totusi încã limitate de dotarea si experienta diverselor centre (2, 4, 57, 58, 66, 67).
Mortalitatea cumulatã este în jur de 12,5-14,8% (57, 68), ajungând si la 45% în cazul unor co-morbiditãti severe asociate (5). Supravietuiri mai bune se înregistreazã în cazul tratamentelor invazive (drenaj ghidat imagistic sau splenectomie – 80-100% (58, 59), probabil datoritã conditiei biologice mai bune a pacientilor astfel tratati (57, 58, 67, 69).
De remarcat la cazul prezentat paucitatea simptomelor de tip septic, cu lipsa febrei din tabloul clinic si tahicardia mascatã de tulburarea de ritm preexistentã (FiA), fiind prezentã numai leucocitozã; incertitudinea etiologicã, în discutie intrând cel mai probabil o suprainfectie a unor infarcte splenice multiple pe fondul fibrilatiei atriale cronice (70) si al valvulopatiilor asociate, dat fiind cã nu s-au evidentiat semne ecografice de endocarditã, nu s-a depistat un alt focar septic la distantã, iar eventualitatea unui hematom splenic supra-infectat nu ar explica abcesele multiple, de diverse dimensiuni din parenchimul splenic. O discutie mai amplã ar putea-o suscitã si decizia de a sanctiona cele douã afectiuni chirurgicale concomitent, în acelasi timp operator, putându-se imputa riscul de contaminare al valvei implantate în vena facialã, motiv pentru care s-a asigurat protectie antibioticã continuuã pre-, peri- si postoperator. Acest risc care ar fi putut fi evitat numai în eventualitatea temporizãrii suntului la un interval convenabil dupã splenectomie, variantã abandonatã datoritã problemelor suplimentare pe care le-ar fi pus hidrocefalia simptomaticã la o pacientã taratã, în convalescentã dupã o interventie chirurgicalã abdominalã de amploare. în literaturã se mai citeazã cazuri de asocieri a abceselor splenice cu diverse alte afectiuni extrasplenice, singura dintre acestea cu sanctiune chirurgicalã fiind endocarditã infectioasã pe valve patologice (9, 10, 11, 12). în putinele astfel de cazuri comunicate, pãrerile sunt împãrtite referitor la rezolvarea chirurgicalã secventialã (71) sau concomitentã (72, 73, 74) a celor douã afectiuni.

Concluzii
Desi numãrul cazurilor de abcese splenice comunicate în literaturã este relativ restrâns, nepermitând emiterea unor recomandãri ferme privind conduitã terapeuticã optimã, se observã o tendintã evidentã spre tehnici cât mai putin agresive (punctii si drenaje ghidate imagistic, abordul laparos-copic), toate acestea fiind în concordantã cu principiile chirurgiei moderne, guvernate de recunoasterea avantajelor indubitabile ale miniinvazivitãtii, în primul rând pentru pacient, dar si pentru costurile legate de actul chirurgical în sine.

Bibliografie
1. Ferraioli G, Brunetti E, Gulizia R, Mariani G, Marone P, Filice C. Management of splenic abscess: report on 16 cases from a single center. Int J Infect Dis. 2009 Jul;13(4):524-30. Epub 2008 Dec 12.
2. Chang KC, Chuah SK, Changchien CS, Tsai TL, Lu SN, Chiu YC, et al. Clinical characteristics and prognostic factors of splenic abscess: a review of 67 cases in a single medical center of Taiwan. World J Gastroenterol. 2006;12(3):460-4.
3. Ghidirim G, Rojnoveanu G, Mişin I, Gagauz I, Gurghiş R. Splenic abscess--etiologic, clinical and diagnostic features. Chirurgia (Bucur). 2007;102(3):309-14.
4. Sangchan A, Mootsikapun P, Mairiang P. Splenic abscess: clinical features, microbiologic finding, treatment and outcome. J Med Assoc Thai. 2003;86(5):436-41.
5. Ho HS, Wisner DH. Splenic abscess in the intensive care unit. Arch Surg. 1993;128(8):842-6; discussion 846-8.
6. Oida T, Mimastu K, Kawasaki A, Kuboi Y, Kano H, Amano S. Splenic infarction and abscess after endoscopic injection of hypertonic saline-epinephrine solution administered for bleeding gastric ulcer. Endoscopy. 2008; 40 Suppl 2:E239.
7. Nikolaidis N, Giouleme O, Gkisakis D, Grammatikos N. Posttraumatic splenic abscess with gastrosplenic fistula, Gastrointest Endosc. 2005;61(6):771-2.
8. Ticmeanu F, Angelescu M. Late posttraumatic splenic abscess - incidental discovery, Chirurgia (Bucur). 2000;95(4):367-9. Romanian
9. Ebels J, Van Elst F, Vanderveken M, Van Cauwelaert R, Brands C, Declercq S, et al. Splenic abscess complicating infective endocarditis: three case reports. Acta Chir Belg. 2007; 107(6):720-3.
10. Yamauchi M, Imai K, Sasaki T. Infective endocarditis with splenic abscess and cerebral hemorrhage, Kyobu Geka. 2005; 58(7):527-30.
11. Kim HS, Cho MS, Hwang SH, Ma SK, Kim SW, Kim NH, et al. Splenic abscess associated with endocarditis in a patient on hemodialysis: a case report. J Korean Med Sci. 2005;20(2):313-5.
12. Ryczak E, Mosiewicz J, Biłan A, Wallner G, Zinkiewicz K, Prystupa A, et al. Splenic abscess in the course of infective endocarditis - report of a case, Pol Arch Med Wewn. 2004; 112(5):1347-50.
13. Duggal S, Mahajan RK, Biswas NK, Chandel DS, Duggal N, Hans C. Splenic abscess due to Salmonella enterica Serotype typhi in a young adult, J Commun Dis. 2008 Sep;40(3):219-22
14. Sathiyasekaran M, Shivbalan S. Splenic abscess in typhoid fever, Trop Doct. 2005;35(4):241.
15. Allal R, Kastler B, Gangi A, Bensaid AH, Bouali O, Cherrak C, et al. Splenic abscesses in typhoid fever: US and CT studies, J Comput Assist Tomogr. 1993;17(1):90-3.
16. Izumikawa K, Morinaga Y, Izumikawa K, Hara K, Kohno S. A case of splenic abscess during treatment of interstitial pneumonia. Jpn J Infect Dis. 2006;59(5):320-2.
17. Gayol Mde C, Sopena N, Camps I, Pedro-Botet ML. Splenic abscess secondary to urinary tract infection caused by Escherichia coli, Med Clin (Barc). 2006;127(16):638-9.
18. Giacobbe A, Facciorusso D, Modola G, Caturelli E, Caruso N, Perri F, et al. Splenic abscess secondary to penetrating gastric ulcer, Minerva Gastroenterol Dietol. 1998;44(2):111-5.
19. Majewski WD, Sulikowski T, Kamiński M, Ostrowski M. Splenic and parasplenic abscess as a late complication of laparoscopic nissen fundoplication--case report and review of the literature, Ann Acad Med Stetin. 2007;53(2):39-41
20. Duggal RK, Ramachandran KA. Splenic abscess as a complication of acute pancreatitis, J Assoc Physicians India. 1999; 47(3):338-9.
21. Plaisier PW, den Hoed PT. Splenic abscess after lithotripsy of pancreatic duct stones, Dig Surg. 2001;18(3):231-2.
22. Ida A, Nagashima I, Inaba T, Tanaka F, Imamura T, Okinaga K. A case of splenic abscess associated with pancreatic tail cancer, Nippon Shokakibyo Gakkai Zasshi. 2003;100(5):599-603.
23. Pappalardo E, Ricci A, Dray X, Marteau R, Valleur P. Splenic abscess secondary to a colosplenic fistula in Crohn's disease, Acta Chir Belg. 2007;107(3):323-4.
24. Kubota T. Portosystemic gas related to splenic abscess from penetrating colon cancer. J Am Coll Surg. 2006;203(1):128. Epub 2006 Apr 21.
25. Delis SG, Maniatis PN, Triantopoulou C, Papailiou J, Dervenis C. Splenic abscess in a patient with fecal peritonitis, World J Gastroenterol. 2007;13(10):1626-7.
26. Yeh JT, Yeh TS. Splenic abscess: a rare sequel to renal abscess caused by staghorn calculi, Br J Urol. 1997;80(3):504-5.
27. Hendaoui MS, Abed A, M'Saad W, Chelli H, Hendaoui L. A rare complication of renal lithiasis: peritonitis and splenic abscess caused by rupture of pyonephrosis, J Urol (Paris). 1996;102(3):130-3.
28. Parra Muntaner LE, Gómez Cisneros S, Kilani Elmasri S, Rivas Escudero JA, Toledo Morera F, Riezu Barazoain J, et al. Splenic abscess secondary to xanthogranulomatous pyelonephritis. Arch Esp Urol. 1995;48(8):850-2.
29. Cacopardo B, Sapienza M, Li Volsi S, Gussio M, Benenati P, Notararrigo C, et al. Description of a rare case of splenic abscess due to spontaneous E. cohi bacteremia in a cirrhotic patient, Eur Rev Med Pharmacol Sci. 2008;12(5):331-4.
30. Katopodis KP, Mitsis M, Triantou EG, Fatouros M, Siamopoulos KC. Splenic abscess in patients on renal replacement therapy. Clin Nephrol. 2008;69(6):464-5.
31. López García F, Navarro López V, González Escoda E, Gregori Colomé J, Custardoy Olavarrieta J. Splenic abscess by Streptococcus bovis. First case in Spain and literature review. Rev Clin Esp. 2003;203(11):564-5.
32. Lombardi A, Coppola M, Pennica A, Maglio R, Moscaroli A, Lo Russo M, et al. Splenic abscess due to Streptococcus anginosus. Case report. G Chir. 2008;29(8-9):359-61.
33. Ozkurt Z, Erkut B, Kadanali A, Ates A, Yekeler I. Nosocomial methicillin-resistant Staphylococcus aureus endocarditis with splenic abscess in a pregnant woman. Jpn J Infect Dis. 2005; 58(5):323-5
34. Karachalios GN, Michelis FV, Kanakis KV, Karachaliou I, Koutri R, Zacharof AK. Splenic abscess due to Staphylococcus lentus: a rare entity. Scand J Infect Dis. 2006;38(8):708-10.
35. de Carvalho JS, Carranza-Tamayo CO, Romero GA. Chronic fever associated with splenic abscess due to Staphylococcus epidermidis, Rev Soc Bras Med Trop. 2007;40(5):588-90.
36. Farnsworth TA. Enterococcus avium splenic abscess: a rare bird. Lancet Infect Dis. 2002;2(12):765.
37. Kanjanauthai S, Kanluen T. Community-acquired Klebsiella oxytoca causing splenic abscess, Int J Infect Dis. 2008; 12(4):448. Epub 2008 Mar 4.
38. Thambu D, Pichamuthu K, Varghese GM, Subramanian S. Community-acquired, fatal extended spectrum beta lactamase producing Klebsiella pneumoniae splenic abscess and sepsis. J Postgrad Med. 2006;52(4):328-9.
39. Hung PH, Chiu YL, Hsueh PR. Gas-forming splenic abscess due to Salmonella enterica serotype Enteritidis in a chronically hemodialyzed patient. J Microbiol Immunol Infect. 2007; 40(3):276-8
40. Villamil-Cajoto I, Lado FL, Van den Eynde-Collado A, Díaz-Peromingo JA. Splenic abscess: presentation of nine cases, Rev Chilena Infectol. 2006;23(2):150-4.
41. Conley TD, Vernino LA. Splenic abscess due to Peptostrepto-coccus spp. as a complication of cardiac catheterization. Cathet Cardiovasc Diagn. 1990;19(3):184-5.
42. Al-Tawfiq JA. Bacteroides (Parabacteroides) distasonis splenic abscess in a sickle cell patient. Intern Med. 2008;47(1):69-72.
43. Sastre J, Casas E, Sierra J, Puig JG, Gil A. Splenic abscess due to Fusobacterium necrophorum. Rev Infect Dis. 1991;13(6): 1249-50.
44. Imamura M, Shimomura K, Watanabe A, Negishi M, Akuzawa M, Takahashi M, et al. Sepsis and gas-forming splenic abscess by Clostridium septicum in a patient with type 2 diabetes. J Diabetes Complications. 2009 Mar 12. [Epub ahead of print].
45. Nemec DK, Lederer ED, Samo T. Candidal splenic abscess in a renal transplant patient. Am J Kidney Dis. 1989;14(5):408-11.
46. Jain M, Singh S, Thomas S, Jain D. Acid-fast bacilli positive isolated tubercular splenic abscess in a HIV-negative patient, Indian J Pathol Microbiol. 2008;51(1):74-5.
47. Hasan M, Sarwar J, Bhuiyan J, Islam S. Tubercular splenic abscess. Mymensingh Med J. 2008;17(1):67-9.
48. Sinha AK, Agarwal A, Agrawal CS, Mishra A, Dabadi K. Tuberculous splenic abscess - a case report and review of literature. Indian J Pathol Microbiol. 2006;49(2):270-2.
49. Del Arco A, De La Torre-Lima J, Prada JL, Aguilar J, Ruiz-Mesa JD, Moreno F. Splenic abscess due to Brucella infection: is the splenectomy necessary? Case report and literature review. Scand J Infect Dis. 2007;39(4):379-81.
50. Park SH, Choi YS, Choi YJ, Cho SH, Yoon HJ. Brucella endocarditis with splenic abscess: a report of the first case diagnosed in Korea. Yonsei Med J. 2009;50(1):142-6.
51. Dhodapkar R, Sujatha S, Sivasangeetha K, Prasanth G, Parija SC. Burkholderia pseudomallei infection in a patient with diabetes presenting with multiple splenic abscesses and abscess in the foot: a case report. Cases J. 2008;1(1):224.
52. Gonçalves Da Costa PS, Gomes CA, Pinheiro Cangussu I, de Oliveira Peixoto R, Pereira De Almeida E, de Carvalho Valle LM. Pasteurella multocida Splenic Abscess Causing Fever of Unknown Origin: Report of One Case. Braz J Infect Dis. 1999;3(6):238-242.
53. Takeda S, Arashima Y, Kato K, Ogawa M, Kono K, Watanabe K, et al. A case of Pasteurella haemolytica sepsis in a patient with mitral valve disease who developed a splenic abscess. Scand J Infect Dis. 2003;35(10):764-5.
54. Jabr FI, Skeik N. Splenic abscess caused by actinomycosis. Intern Med. 2007;46(23):1943-4.
55. MacDonald HJ, Fong IW, Gardiner GW, Soutter DI. Splenic abscess caused by Blastomyces dermatitidis in association with peritoneal involvement: case report and review. Clin Infect Dis. 1992;14(1):348-9.
56. Ng KK, Lee TY, Wan YL, Tan CF, Lui KW, Cheung YC, et al. Splenic abscess: diagnosis and management. Hepatogastro-enterology. 2002;49(44):567-71.
57. Alvi AR, Kulsoom S, Shamsi G. Splenic abscess: outcome and prognostic factors. Department of Surgery, J Coll Physicians Surg Pak. 2008;18(12):740-3.
58. Tung CC, Chen FC, Lo CJ. Splenic abscess: an easily overlooked disease?, Am Surg. 2006;72(4):322-5.
59. Lee CH, Leu HS, Hu TH, Liu JW. Splenic abscess in southern Taiwan. J Microbiol Immunol Infect. 2004;37(1):39-44.
60. Tikkakoski T, Siniluoto T, Päivänsalo M, Taavitsainen M, Leppänen M, Dean K, Koivisto M, Suramo I. Splenic abscess. Imaging and intervention, Acta Radiol. 1992;33(6):561-5.
61. Liu KY, Shyr YM, Su CH, Wu CW, Lee LY, Lui WY. Splenic abscess--a changing trend in treatment, S Afr J Surg. 2000; 38(3):55-7.
62. Jarboui S, Ben Moussa M, Krichene A, Tanazakhti F, Mnif N, Othmani M, Hamza R, Zaouche A. Splenic abscess: from diagnosis to treatment, Tunis Med. 2004;82(1):60-4.
63. Kosulnikov SO, Karpenko SI, Lobanov AA, Kravchenko KV, Tarnopolski SA. The splenic abscess: alternative surgery. Klin Khir. 2008;(2):22-3.
64. Manabe M, Hosho K, Kawaguchi K, Otani H, Maeta K, Yasugi A, Murawaki Y, Matsumoto K, Koda M, Harada K, Yashima K, Murawaki Y. A case of splenic abscess in which percutaneous abscess drainage was an effective. Nippon Shokakibyo Gakkai Zasshi. 2009;106(2):247-52.
65. Dattola A, Alberti A, Parisi A, Maccarone P, Dattola P, Celi S, Basile M. Minimally invasive percutaneous ultrasonography-guided treatment of postoperative splenic abscess. Personal experience with 5 clinical cases, Istituto di Chirurgia Generale, 1a Clinica Chirurgica Generale e Terapia Chirurgica, Università degli Studi di Messina, Chir Ital. 1999;51(6):451-7.
66. Carbonell AM, Kercher KW, Matthews BD, Joels CS, Sing RF, Heniford BT. Laparoscopic splenectomy for splenic abscess, Surg Laparosc Endosc Percutan Tech. 2004;14(5):289-91.
67. Smyrniotis V, Kehagias D, Voros D, Fotopoulos A, Lambrou A, Kostopanagiotou G, et al. Splenic abscess. An old disease with new interest. Dig Surg. 2000;17(4):354-7.
68. Herman P, de Oliveira e Silva A, Chaib E, D'Albuquerque LC, Pugliese V, Machado MC, et al. Splenic abscess: report of 8 cases and review of the literature. Rev Hosp Clin Fac Med Sao Paulo. 1990;45(6):268-71.
69. Phillips GS, Radosevich MD, Lipsett PA. Splenic abscess: another look at an old disease, Department of Surgery, Johns Hopkins University School of Medicine, Johns Hopkins Medical Institutions, Baltimore, Md 21287-4605, USA, Arch Surg. 1997;132(12):1331-5; discussion 1335-6.
70. Ottlakán A, Varga I, Olasz M, Sátori O. Splenic infarction and abscess as a complication of atrial fibrillation, Orv Hetil. 1994;135(4):189-92.
71. Simsir SA, Cheeseman SH, Lancey RA, Vander Salm TJ, Gammie JS. Staged laparoscopic splenectomy and valve replacement in splenic abscess and infective endocarditis, Ann Thorac Surg. 2003;75(5):1635-7.
72. Todurov BM, Smorzhevskiĭ VI, Shevchenko VA, Kovtun GI, Mironiuk AI, Shnyrkova EV, et al. Surgical treatment of bacterial endocarditis of mitral and tricuspid valves in combination with splenic abscess and aneurysm of the iliaca communis artery. Klin Khir. 2003;(2):60-1.
73. Yoshikai M, Kamachi M, Kobayashi K, Murayama J, Kamohara K, Minematsu N. Splenic abscess associated with active infective endocarditis. Jpn J Thorac Cardiovasc Surg. 2002; 50(11):478-80.
74. Katayama Y, Yoshikai M, Minato N, Natsuaki M, Ito T. A case of infective aortic valve endocarditis with splenic abscess, Kyobu Geka. 1996;49(2):143-5.

• Timeviewed: 4533 times