10th World Congress of Endoscopic Surgery - 13-16 septembrie 2006 Berlin
C. CopãescuEvenimente stiintifice, no. 5, 2006
* Clinica de Chirurgie, Spitalul Clinic “Sf. Ioan“, Bucuresti
In perioada 13-16 septembrie 2006, s-a desfãsurat, la Berlin (Germania) cel de-al X lea Congres Mondial de Chirurgie Endoscopicã. Aceastã manifestare, gazduitã de EAES (European Association of Endoscopic Surgery) a fost organizatã împreunã cu IFSES (International Federation of Societies of Endoscopic Surgeons), încorporând si lucrãrile celui de-al 14-lea Congres International al Asociatiei Europene de Chirurgie Endoscopicã (EAES). Sub egida acestui important eveniment medical s-au reunit peste 2000 de chirurgi din întreaga lume, atrasi de progresul tehnicilor miniminvazive.
Congresul a fost precedat de 5 cursuri postuniversitare dedicate tematic unor arii de larg interes ale chirurgiei laparoscopice. În cadrul acestora, participantii au beneficiat de prelegerile sustinute de personalitãti marcante ale chirurgiei actuale, cu mare experientã în domeniile respective, dintre care îmi permit sã enumãr câteva nume:
1. Tratamentul laparoscopic al bolii de reflux gastroesofagian (Director: K.H. Fuchs, Lectori: B. Dallemagne, J. Hunter, T. R. DeMeester, R. Pointer)
2. Tratamentul laparoscopic al patologiei colorectale (Director: F. Köckerling, Lectori: J. Leroy, S.D. Wexner, J. Milsom, R.L. Whelan, M. Franklin, K.L. Leung)
3. Tratamentul laparoscopic al herniei inghinale (Director: R. Bittner, Lectori: M.Aregui, M. Bailey, C.Jaeger, P. Chowbay)
4. Curs de chirurgie laparoscopicã bariatricã (Director: R. Weiner, Lectori: M. Gagner, N. Basso, J. Himpens, M. Chevallier, L. Landsberg)
5. Curs de chirurgie microchirurgie endoscopicã transanalã - TEM (Director: E. Lezoche, Lectori: EJR de Graaf, G. Buess, M. Morino, J. Marks, J. Ramirez)
Deasemnea, pe tot parcursul Congresului s-au desfãsurat simpozioane de tehnologie. În acest cadru, participantii si-au putut perfectiona tehnicile de disectie si suturã minim-invazivã cu ajutorul echipamentelor si instrumentelor de laparoscopie, cu ajutorul tot mai evoluatelor simulatoare sau a robotilor chirurgicali (da Vinci). (Directori de program: R. Marvik, M.M. Lirici)
Ceremonia de deschidere a avut loc în seara zilei de 13 septembrie 2006 în modernul centru de Congrese apartinând Hotelului Estrel din Berlin. Am audiat discursul presedintelui EAES, Gerhard F.Buess (Germania), urmatã de cuvântul presedintelui IFSES, Tehemton E. Udwadia (India). În continuare, Jacques Perissat a evocat momentele importante ale evolutiei Asociatiei Europene de Chirurgie Endoscopicã (EAES) începând la înfiintare, în 1991 - lansatã de 12 membrii fondatori entuziasti - pânã la momentul actual.
În acelasi cadru festiv au fost decernate premii EAES de recunostere a întregii contributii avute la dezvoltarea chirurgiei laparoscopice. Astfel au primit diplomã de execlentã: prof. Jacques Perissat, prof. Gerald Marks si dr. Desmond Birkett.
Programul stiintific a cuprins 98 de sesiuni sustinute pe o duratã de 3 zile. În acest cadru, 31 de sesiuni stiintifice au fost dedicate conferintelor tematice sau meselor rotunde organizate cu participarea unor experti de renume international. Pe de altã parte, participanti au sustinut 395 de prezentãri libere orale, 153 de prezentãri video si 580 de postere cuprinzând întreg spectrul tematic al tehnicilor miniminvazive.
Joi, 14 septembrie 2006, au fost discutate probleme legate de implicarea chirurgiei miniminvazive în patologia neoplazicã, în patologia inflamatorie a colonului si a rectului, tehnici adresate patologiei jonctiunii esogastrice, precum si chirurgia laparoscopicã bariatricã. Douã sesiuni deosebit de interesante au abordat procedee grupate în categoria NOTES (Natural Orificies Transluminal Endoscopic Surgery) - chirurgie endoscopicã prin orificiile naturale. În acest context au putut fi audiate prelegeri despre chirurgia experimentalã transgastricã - sustinutã de P. Swain (Anglia) -, noi procedeee pentru solutionarea refluxului gastroesofagian - trecute în revistã de G. Coastamagna (Italia) -, procedee combinate intraluminale si laparoscopice (A.Jansen - Olanda) precum si abordul abdominal transvaginal prezentat de Gerhard Buess (Germania). Unul dintre cele mai interesante repere ale zilei a fost prezentarea lui G. Rao a cãrui performantã a fãcut deja înconjurul lumii. Chirurgul indian este primul care a afectuat o apendicectomie endoscopicã transgastricã, prezentând la Congresul de la Berlin experienta a 7 cazuri operate.
In Auditoriumm, participantii la cel de-al X-lea Congres Mondial de Chirurgie Endoscopicã au putut audia conferinta de tehnologie sustinutã de E. Owen (Australia) intitulatã: Tehnici de la prima microchirurgie la LASER.
"Conferinta lui Jacques Perissat"a devenit o traditie pentru Congresele EAES. La Berlin, onoarea de a o sustine a revenit profesorului Jacques Marescaux (Strasbourg, Franta). Initiatorul si conductorul "fenomenului IRCAD" a captivat atentia participantilor prin conferinta "De ce Chirurgia Laparoscopicã conduce la Revolutia Informatiei Medicale?". Continutul acestui discurs avangardist a creeat din nou senzatia apropierii de medicina viitorului, consideratã pânã nu de mult doar fictiune. Jacques Marescaux a demonstrat modul în care microtehnologia si a telecomunicatiile globale se aplicã în folosul diagnosticãrii si tratãrii pacientilor.
În dupã amiaza aceleiasi zile am putut participa la o lansare oficialã a sistemului HDTV (High Definition Television). Chirurgi de renume care au avut posibilitatea sã experimenteze acest mod îmbunãtãtit de captare si redare a imaginilor intraoperatorii au demonstrat performanta acestui sistem pentru diferite procedee miniminvazive: K. Fuchs (Chirurgia Refluxului Gastroesofagian), R. Marvick (Bypass Gastric), M. Walz (Suprarenalectomia), E. Lezoche (TEM). Amprenta acestei sesiuni a fost cu atât mai puternicã cu cât, si noi am avut ocazia, în urma cu câteva luni, sã operãm în Bucuresti cu un astfel de echipament de ultimã generatie.
Sesiunile stiintifice care au urmat au cuprins printre altele, dezbateri de înalt nivel: despre chirurgia roboticã, dar si despre efectuarea în sigurantã a colecistectomiei laparoscopice, despre complicatiile chirurgiei laparoscopice si implicatiile lor medico-legale. Deasemenea, mentionez interesanta confruntare "face to face" despre Chirurgia Laproscopicã a a Organelor Solide - cât de departe putem merge? Condusã de E. Targarona ( Spania) si M. Gagner (USA), aceastã sesiune a pus fatã în fatã chirurgi experimentati care au argumentat pro si contra chirurgiei laparoscopice sau prin abord deschis pentru: rezectii hepatice majore (B. Gayet vs H. Bismuth), rezectii pacreatice (C. Palanivelu vs M. Büchler), atitudinea în spenomegalii (E. Leandros vs M. Rhodes).
Dimineata zilei de vineri, 14 septembrie 2006, a cuprins sesiuni de comunicãri pe tema procedeelor miniminvazive utilizate în ginecologie, pediatrie, urologie, radiologie, anestezie, chirurgie vascularã, a sânului, dar si patologia toracicã. În continuare au fost organizate sesiuni stiintifice interesante care au dezbãtut: locul esofagectomiei miniminvazive pentru cancer, plasarea laparoscopicã a implantelor electronice, explorarea laparoscopicã a cãii biliare principale precum si modalitatea de a preveni si controla complicatiile chirurgiei laparoscopice a obezitatii.
Conferinta zilei a fost sustinutã de H. Suzuki (Japonia) si s-a intitulat Leziuni Gastrice Incipiente, fiind prezentate modalitãti de evidentiere si tratare miniinvazivã a acestora.
În continuare au fost organizate sesiuni stiintifice pe tema chirurgiei robotice, a pregãtirii rezidentilor si nu numai pentru chirurgia modernã, a chirurgiei esogastrice pentru cancer precum si a chirurgiei endocrine miniminvazive.
Sub conducerea lui M. Morino (Italia) si a lui S.Wesner (USA) s-a desfãsurat o masã rotundã intitulatã Chirurgia Laparoscopicã Colorectalã: managementul complicatiilor intra-operatorii. Expertii invitati sã dezbatã acest subiect sunt nume de referintã ale chirurgiei laparoscopice: J.Dulucq (Franta), Corcione (Italia), M.Li (Hong Kong), A. Lasy (Spania), K.Thaler (USA), F.Köckerling (Germania). În acest cadru a fost discutatã atitudinea în cazul leziunilor uro-vezicale, a sângerãrilor intraoperatorii, a problemelor anastomotice sau a leziunilor nervoase asociate chirurgiei laparoscopice colorectale, precum si rolul stomelor intestinale derivative.
Sesiunea organizatã de SAGES în cadrul Congresului de la Berlin a avut tema Boala de Reflux Gastro-Esofagian. Condusã de S.Eubanks, acestã sedinta a fost onoratã de prezenta a numerosi chirurgi americani experimentati: L. Swanstrom, J.Hunter, S. Malvin si nu în ultimul rând Tom DeMeester. Conferinta de înalt nivel sustinutã de cel care a revolutionat chirurgia modernã anti-reflux, profesorul T.R. DeMeester, a avut drept subiect Esofagul Barrett si a captivat atentia a numerosi participanti interesati.
Sesiunea organizatã de JSES (Japanesse Society of Endoscopic Surgeons) a oferit cadrul unor discutii interesante pe tema tratamentului laparoscopic al cancerului gastric, expertii invitati fiind dintre cei mai experimentati în domeniu: M. Kitajama, S. Kitano, Y. Otani, I.Uyama.
Sâmbãtã, ultima zi a Congresului, a fost dedicatã altor teme deosebit de interesante: Rolul si Limitele Chirurgiei Laparoscopice de Urgentã, Tratamentul Laparoscopic al Herniilor Hiatale Voluminoase, Tendinte Actuale în Chirurgia Laparoscopicã Bariatricã sau Tratamentul laparoscopic al Herniilor Inghinale.
Adunarea Generalã a membrilor EAES a dezbãtut probleme de interes actual care au vizat extinderea numãrului de membrii cotizanti, activitatea comisiilor stiintifice, precum si organizarea urmãtoarelor Congrese EAES: în 2007 la Atena (Grecia), în 2008 la Stocholm (Danemarca) si în 2009 la Budapesta (Ungaria).
Un alt subiect interesant a fost legat de ridicarea nivelului stiintific al jurnalului societãtii, Surgical Endoscopy, de ale cãrei editii lunare beneficiazã si 81 de chirurgi din România, membrii EAES. În acest sens, prof. A. Cuschieri a comunicat hotãrârea comitetului de redactie de a publica în paginile revistei doar rezultatele studiilor prospective.
Deasemenea, delegatia românã la acest Congres este împutenicitã sã comunice membrilor ARCE intentia conducerii EAES de a acorda facilitãti financiare pentru chirurgii români membrii ai acestei prestigiose societãti europene. Asteptãm, în consecintã, o tot mai largã participare a colegilor nostri la astfel de manifestãri internationale, pentru a contribui la îmbunãtãtirea ofertei terapeutice adresate pacientilor din România.
Nu pot sã închei aceastã relatare fãrã a elogia cu satisfactie orasul Berlin, amestec perfect al traditiilor germane cu frumusetea si cãldura unei metropole europene moderne.
Congresul a fost precedat de 5 cursuri postuniversitare dedicate tematic unor arii de larg interes ale chirurgiei laparoscopice. În cadrul acestora, participantii au beneficiat de prelegerile sustinute de personalitãti marcante ale chirurgiei actuale, cu mare experientã în domeniile respective, dintre care îmi permit sã enumãr câteva nume:
1. Tratamentul laparoscopic al bolii de reflux gastroesofagian (Director: K.H. Fuchs, Lectori: B. Dallemagne, J. Hunter, T. R. DeMeester, R. Pointer)
2. Tratamentul laparoscopic al patologiei colorectale (Director: F. Köckerling, Lectori: J. Leroy, S.D. Wexner, J. Milsom, R.L. Whelan, M. Franklin, K.L. Leung)
3. Tratamentul laparoscopic al herniei inghinale (Director: R. Bittner, Lectori: M.Aregui, M. Bailey, C.Jaeger, P. Chowbay)
4. Curs de chirurgie laparoscopicã bariatricã (Director: R. Weiner, Lectori: M. Gagner, N. Basso, J. Himpens, M. Chevallier, L. Landsberg)
5. Curs de chirurgie microchirurgie endoscopicã transanalã - TEM (Director: E. Lezoche, Lectori: EJR de Graaf, G. Buess, M. Morino, J. Marks, J. Ramirez)
Deasemnea, pe tot parcursul Congresului s-au desfãsurat simpozioane de tehnologie. În acest cadru, participantii si-au putut perfectiona tehnicile de disectie si suturã minim-invazivã cu ajutorul echipamentelor si instrumentelor de laparoscopie, cu ajutorul tot mai evoluatelor simulatoare sau a robotilor chirurgicali (da Vinci). (Directori de program: R. Marvik, M.M. Lirici)
Ceremonia de deschidere a avut loc în seara zilei de 13 septembrie 2006 în modernul centru de Congrese apartinând Hotelului Estrel din Berlin. Am audiat discursul presedintelui EAES, Gerhard F.Buess (Germania), urmatã de cuvântul presedintelui IFSES, Tehemton E. Udwadia (India). În continuare, Jacques Perissat a evocat momentele importante ale evolutiei Asociatiei Europene de Chirurgie Endoscopicã (EAES) începând la înfiintare, în 1991 - lansatã de 12 membrii fondatori entuziasti - pânã la momentul actual.
În acelasi cadru festiv au fost decernate premii EAES de recunostere a întregii contributii avute la dezvoltarea chirurgiei laparoscopice. Astfel au primit diplomã de execlentã: prof. Jacques Perissat, prof. Gerald Marks si dr. Desmond Birkett.
Programul stiintific a cuprins 98 de sesiuni sustinute pe o duratã de 3 zile. În acest cadru, 31 de sesiuni stiintifice au fost dedicate conferintelor tematice sau meselor rotunde organizate cu participarea unor experti de renume international. Pe de altã parte, participanti au sustinut 395 de prezentãri libere orale, 153 de prezentãri video si 580 de postere cuprinzând întreg spectrul tematic al tehnicilor miniminvazive.
Joi, 14 septembrie 2006, au fost discutate probleme legate de implicarea chirurgiei miniminvazive în patologia neoplazicã, în patologia inflamatorie a colonului si a rectului, tehnici adresate patologiei jonctiunii esogastrice, precum si chirurgia laparoscopicã bariatricã. Douã sesiuni deosebit de interesante au abordat procedee grupate în categoria NOTES (Natural Orificies Transluminal Endoscopic Surgery) - chirurgie endoscopicã prin orificiile naturale. În acest context au putut fi audiate prelegeri despre chirurgia experimentalã transgastricã - sustinutã de P. Swain (Anglia) -, noi procedeee pentru solutionarea refluxului gastroesofagian - trecute în revistã de G. Coastamagna (Italia) -, procedee combinate intraluminale si laparoscopice (A.Jansen - Olanda) precum si abordul abdominal transvaginal prezentat de Gerhard Buess (Germania). Unul dintre cele mai interesante repere ale zilei a fost prezentarea lui G. Rao a cãrui performantã a fãcut deja înconjurul lumii. Chirurgul indian este primul care a afectuat o apendicectomie endoscopicã transgastricã, prezentând la Congresul de la Berlin experienta a 7 cazuri operate.
In Auditoriumm, participantii la cel de-al X-lea Congres Mondial de Chirurgie Endoscopicã au putut audia conferinta de tehnologie sustinutã de E. Owen (Australia) intitulatã: Tehnici de la prima microchirurgie la LASER.
"Conferinta lui Jacques Perissat"a devenit o traditie pentru Congresele EAES. La Berlin, onoarea de a o sustine a revenit profesorului Jacques Marescaux (Strasbourg, Franta). Initiatorul si conductorul "fenomenului IRCAD" a captivat atentia participantilor prin conferinta "De ce Chirurgia Laparoscopicã conduce la Revolutia Informatiei Medicale?". Continutul acestui discurs avangardist a creeat din nou senzatia apropierii de medicina viitorului, consideratã pânã nu de mult doar fictiune. Jacques Marescaux a demonstrat modul în care microtehnologia si a telecomunicatiile globale se aplicã în folosul diagnosticãrii si tratãrii pacientilor.
În dupã amiaza aceleiasi zile am putut participa la o lansare oficialã a sistemului HDTV (High Definition Television). Chirurgi de renume care au avut posibilitatea sã experimenteze acest mod îmbunãtãtit de captare si redare a imaginilor intraoperatorii au demonstrat performanta acestui sistem pentru diferite procedee miniminvazive: K. Fuchs (Chirurgia Refluxului Gastroesofagian), R. Marvick (Bypass Gastric), M. Walz (Suprarenalectomia), E. Lezoche (TEM). Amprenta acestei sesiuni a fost cu atât mai puternicã cu cât, si noi am avut ocazia, în urma cu câteva luni, sã operãm în Bucuresti cu un astfel de echipament de ultimã generatie.
Sesiunile stiintifice care au urmat au cuprins printre altele, dezbateri de înalt nivel: despre chirurgia roboticã, dar si despre efectuarea în sigurantã a colecistectomiei laparoscopice, despre complicatiile chirurgiei laparoscopice si implicatiile lor medico-legale. Deasemenea, mentionez interesanta confruntare "face to face" despre Chirurgia Laproscopicã a a Organelor Solide - cât de departe putem merge? Condusã de E. Targarona ( Spania) si M. Gagner (USA), aceastã sesiune a pus fatã în fatã chirurgi experimentati care au argumentat pro si contra chirurgiei laparoscopice sau prin abord deschis pentru: rezectii hepatice majore (B. Gayet vs H. Bismuth), rezectii pacreatice (C. Palanivelu vs M. Büchler), atitudinea în spenomegalii (E. Leandros vs M. Rhodes).
Dimineata zilei de vineri, 14 septembrie 2006, a cuprins sesiuni de comunicãri pe tema procedeelor miniminvazive utilizate în ginecologie, pediatrie, urologie, radiologie, anestezie, chirurgie vascularã, a sânului, dar si patologia toracicã. În continuare au fost organizate sesiuni stiintifice interesante care au dezbãtut: locul esofagectomiei miniminvazive pentru cancer, plasarea laparoscopicã a implantelor electronice, explorarea laparoscopicã a cãii biliare principale precum si modalitatea de a preveni si controla complicatiile chirurgiei laparoscopice a obezitatii.
Conferinta zilei a fost sustinutã de H. Suzuki (Japonia) si s-a intitulat Leziuni Gastrice Incipiente, fiind prezentate modalitãti de evidentiere si tratare miniinvazivã a acestora.
În continuare au fost organizate sesiuni stiintifice pe tema chirurgiei robotice, a pregãtirii rezidentilor si nu numai pentru chirurgia modernã, a chirurgiei esogastrice pentru cancer precum si a chirurgiei endocrine miniminvazive.
Sub conducerea lui M. Morino (Italia) si a lui S.Wesner (USA) s-a desfãsurat o masã rotundã intitulatã Chirurgia Laparoscopicã Colorectalã: managementul complicatiilor intra-operatorii. Expertii invitati sã dezbatã acest subiect sunt nume de referintã ale chirurgiei laparoscopice: J.Dulucq (Franta), Corcione (Italia), M.Li (Hong Kong), A. Lasy (Spania), K.Thaler (USA), F.Köckerling (Germania). În acest cadru a fost discutatã atitudinea în cazul leziunilor uro-vezicale, a sângerãrilor intraoperatorii, a problemelor anastomotice sau a leziunilor nervoase asociate chirurgiei laparoscopice colorectale, precum si rolul stomelor intestinale derivative.
Sesiunea organizatã de SAGES în cadrul Congresului de la Berlin a avut tema Boala de Reflux Gastro-Esofagian. Condusã de S.Eubanks, acestã sedinta a fost onoratã de prezenta a numerosi chirurgi americani experimentati: L. Swanstrom, J.Hunter, S. Malvin si nu în ultimul rând Tom DeMeester. Conferinta de înalt nivel sustinutã de cel care a revolutionat chirurgia modernã anti-reflux, profesorul T.R. DeMeester, a avut drept subiect Esofagul Barrett si a captivat atentia a numerosi participanti interesati.
Sesiunea organizatã de JSES (Japanesse Society of Endoscopic Surgeons) a oferit cadrul unor discutii interesante pe tema tratamentului laparoscopic al cancerului gastric, expertii invitati fiind dintre cei mai experimentati în domeniu: M. Kitajama, S. Kitano, Y. Otani, I.Uyama.
Sâmbãtã, ultima zi a Congresului, a fost dedicatã altor teme deosebit de interesante: Rolul si Limitele Chirurgiei Laparoscopice de Urgentã, Tratamentul Laparoscopic al Herniilor Hiatale Voluminoase, Tendinte Actuale în Chirurgia Laparoscopicã Bariatricã sau Tratamentul laparoscopic al Herniilor Inghinale.
Adunarea Generalã a membrilor EAES a dezbãtut probleme de interes actual care au vizat extinderea numãrului de membrii cotizanti, activitatea comisiilor stiintifice, precum si organizarea urmãtoarelor Congrese EAES: în 2007 la Atena (Grecia), în 2008 la Stocholm (Danemarca) si în 2009 la Budapesta (Ungaria).
Un alt subiect interesant a fost legat de ridicarea nivelului stiintific al jurnalului societãtii, Surgical Endoscopy, de ale cãrei editii lunare beneficiazã si 81 de chirurgi din România, membrii EAES. În acest sens, prof. A. Cuschieri a comunicat hotãrârea comitetului de redactie de a publica în paginile revistei doar rezultatele studiilor prospective.
Deasemenea, delegatia românã la acest Congres este împutenicitã sã comunice membrilor ARCE intentia conducerii EAES de a acorda facilitãti financiare pentru chirurgii români membrii ai acestei prestigiose societãti europene. Asteptãm, în consecintã, o tot mai largã participare a colegilor nostri la astfel de manifestãri internationale, pentru a contribui la îmbunãtãtirea ofertei terapeutice adresate pacientilor din România.
Nu pot sã închei aceastã relatare fãrã a elogia cu satisfactie orasul Berlin, amestec perfect al traditiilor germane cu frumusetea si cãldura unei metropole europene moderne.