Al 12-lea Congres National Bulgar de Chirurgie - Sofia 5-8 octombrie 2006
I. PopescuEvenimente stiintifice, no. 5, 2006
* Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni
Organizat de Societatea Bulgarã de Chirurgie, sub patronajul IASG (International Association of Surgeons and Gastroenterologists), cel de-al 12-lea Congres National Bulgar de Chirurgie s-a desfãsurat la Sofia, în sãlile elegantului Kempinski Hotel Zografski.
Presedintele Congresului si al Societãtii Bulgare de Chirurgie, Damian Damianov, a reusit sã atragã, pe lângã elita chirurgiei autohtone, o numeroasã participare strãinã. A contribuit la aceasta si patronajul IASG, multi dintre speakerii de peste hotare fiind membri ai acestei organizatii (N.J. Lygidakis, A. Nakao, M.Sacchi, E. Santoro, F. Jakab, M. Ryska, etc). Din acest punct de vedere, este cu totul remarcabil rolul pe care îl joacã IASG în dezvoltarea chirurgiei din estul Europei (reamintim si cu aceastã ocazie ca viitorul congres mondial al asociatiei se va desfãsura la Bucuresti între 5-8 septembrie 2007). În afara membrilor IASG, au participat însã si alti chirurgi de renume din Europa, precum H. Beger, J. Klempanuer, D. Azoulay sau Japonia-M. Tanaka.
România a fost reprezentatã cu cele douã comunicãri ale Centrului de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic Fundeni ("Duodenopancreatectomia: abordul posterior"-
I. Popescu si "Tratamentul multimodal al metastazelor hepatice de cancer colo-rectal"- I. Popescu, S. Alexandrescu, V. Brasoveanu, D. Hrehoret, P. Boeti, A. Croitoru, R. Anghel).
În cadrul ceremoniei de deschidere, Prof. Damianov a prezentat o panoramã a chirurgiei bulgare de-a lungul timpului, subliniind si realizãrile, dar si dificultãtile cu care se confruntã colegii nostri de la sud de Dunãre. Între dificultãti, una dinte cele mai importante a devenit scãderea numãrului de chirurgi de la peste 2000 în trecutul apropiat, la cca 1400 în prezent (sã remarcãm, în context, cã România are aproximativ acelasi numãr de chirurgi, dar la o populatie de peste 2,5 ori mai mare). Se constatã, de asemenea, lipsa de atractivitate a chirurgiei pentru tinerii absolventi de medicinã, probabil datoritã volumului mare de muncã, duratei lungi a calificãrii profesionale, satisfactiilor mici raportate la investitia de timp si resurse, etc. Ca urmare, raportul între tineri si seniori în chirurgia bulgarã a devenit net în favoarea celor din urmã, ceea ce, desigur, constituie un motiv de îngrijorare.
Sesiunile stiintifice au abordat subiecte interesante si actuale, precum: Chirurgia ficatului, Chirurgia pancresului, Chirurgia jonctiunii gastro-esofagiene, Chirurgie endocrinã, etc.
Dintre comunicãri, as mentiona câteva:
"Tratamentul chirurgical al metastazelor hepatice"
(N. Vladov si col., Sofia) si "Posibilitãti actuale pentru o chirurgie R0 a tumorilor hepatice folosind rezectia si radioablatia intraoperatorie (A. Julianov si col., Stara Zagora). Ambele au prezentat o cazuisticã interesantã, acumulatã în special dupã anul 2000, dar incluzând rezectii hepatice majore, dintre cele mai variate si acoperind o gamã largã din procedeele avansate de chirurgie hepaticã, cu rezultate la nivelul celor internationale. Aceasta dovedeste o preocupare specialã pentru chirurgia ficatului a colegilor nostri de la sud de Dunãre, subliniatã, de altfel, si de comunicarea primelor transplante hepatice din Bulgaria de cãtre Liubomir Spassov si col. (Spitalul Lozenec din Sofia).
"Cum sã crestem rezecabilitatea tumorilor hepatice nerezecabile?" (D. Azoulay si col.) reflectã experienta, binecunoscutã de altfel, a spitalului Paul Brousse din Paris în ceea ce priveste "downstagingul" tumorilor hepatice cu ajutorul chimioterapiei moderne. Oxaliplatina, irinotecanul si, de curând, Avastinul au modificat substantial rezultatele chimioterapiei în cancerul colo-rectal metastatic.
Ideea a fost dezvoltatã pe un alt plan în comunicarea "Embolizarea venei porte înainte de rezectie. Tehnicã, indicatii si rezultate" (D. Azoulay si col.), care prezintã o altã metodã de a transforma cazuri initial nerezecabile în cazuri care pot fi rezecate cu succes.
"Chirurgia extremã în tratamentul hepatocarcinomului" (E. Santoro), prezintã experienta Institutului Oncologic "Regina Elena" din Roma în tratamentul acestei afectiuni, la bolnavi cu ficat normal si cu ficat patologic, incluzând procedee de chirurgie avansatã, disponibile doar în unitãti specializate.
"Riscurile rezectiei cefalopancreatice - o experientã monoinstitutionalã pe 1315 bolnavi, cu referire specialã la cancerul de coledoc distal si la carcinomul periampular" (H.G Beger), reflectând una din cele mai mari si mai prestigioase experiente din lume în chirurgia pancreasului.
"Rezectia cefalo-pancreaticã cu pãstrarea duodenului pentru afectiuni benigne si inflamatorii ale pancreasului (H.G. Beger), în care autorul prezintã tehnica si rezultatele uneia din cele mai interesante metode de rezectie pancreaticã, a cãrei paternitate îi apartine.
"Rezectiile vasculare în chirurgia cancerului hepato-biliar si pancreatic" (A. Nakao), concluzioneazã cã cea mai importantã indicatie a rezectiei de venã portã (operatie devenitã curentã) în aceste tipuri de cancere este obtinerea unor margini de rezectie libere.
În sfârsit, pentru a avea un termen de comparatie cu tãrile din aria noastrã geograficã, as mentiona lucrãrile "Esofagectomia toracoscopicã si laparoscopicã la bolnavii cu cancer esofagian precoce" (V. Ozmen), care prezintã experienta Universitãtii din Istanbul acumulatã între mai 2004 si decembrie 2005, constând în 10 cazuri tratate în aceastã manierã, cu rezultate excelente, si "Hiperparatiroidismul primar - experienta turcã" (M. Duren si col.), care prezintã 310 cazuri tratate între 1994-2005 cu o ratã de succes de 96% pentru operatia initialã si de 90% în reinterventii.
Congresul National Bulgar de Chirurgie s-a bucurat de sprijinul atât al autoritãtilor (la deschidere a fost transmis un mesaj din partea presedintelui Bulgariei si al Ministrului Sãnãtãtii), cât si a numeroase firme de aparaturã medicalã si medicamente. A putut fi asiguratã, astfel, o tinutã deosebitã a congresului, care s-a ridicat la nivelul unei adevãrate reuniuni stiintifice europene, pe mãsura dorintei si ambitiei organizatorilor, ale cãror eforturi au fost cu totul remarcabile.
Titlul de Membru de Onoare al Societãtii Bulgare de Chirurgie, care mi-a fost conferit cu aceastã ocazie este o expresie a recunoasterii internationale pe care a cãpãtat-o chirurgia românã în momentul de fatã, dar si a raporturilor de prietenie dintre chirurgii români si bulgari, care cunosc o dezvoltare din ce în ce mai mare în ultimul timp.
Presedintele Congresului si al Societãtii Bulgare de Chirurgie, Damian Damianov, a reusit sã atragã, pe lângã elita chirurgiei autohtone, o numeroasã participare strãinã. A contribuit la aceasta si patronajul IASG, multi dintre speakerii de peste hotare fiind membri ai acestei organizatii (N.J. Lygidakis, A. Nakao, M.Sacchi, E. Santoro, F. Jakab, M. Ryska, etc). Din acest punct de vedere, este cu totul remarcabil rolul pe care îl joacã IASG în dezvoltarea chirurgiei din estul Europei (reamintim si cu aceastã ocazie ca viitorul congres mondial al asociatiei se va desfãsura la Bucuresti între 5-8 septembrie 2007). În afara membrilor IASG, au participat însã si alti chirurgi de renume din Europa, precum H. Beger, J. Klempanuer, D. Azoulay sau Japonia-M. Tanaka.
România a fost reprezentatã cu cele douã comunicãri ale Centrului de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic Fundeni ("Duodenopancreatectomia: abordul posterior"-
I. Popescu si "Tratamentul multimodal al metastazelor hepatice de cancer colo-rectal"- I. Popescu, S. Alexandrescu, V. Brasoveanu, D. Hrehoret, P. Boeti, A. Croitoru, R. Anghel).
În cadrul ceremoniei de deschidere, Prof. Damianov a prezentat o panoramã a chirurgiei bulgare de-a lungul timpului, subliniind si realizãrile, dar si dificultãtile cu care se confruntã colegii nostri de la sud de Dunãre. Între dificultãti, una dinte cele mai importante a devenit scãderea numãrului de chirurgi de la peste 2000 în trecutul apropiat, la cca 1400 în prezent (sã remarcãm, în context, cã România are aproximativ acelasi numãr de chirurgi, dar la o populatie de peste 2,5 ori mai mare). Se constatã, de asemenea, lipsa de atractivitate a chirurgiei pentru tinerii absolventi de medicinã, probabil datoritã volumului mare de muncã, duratei lungi a calificãrii profesionale, satisfactiilor mici raportate la investitia de timp si resurse, etc. Ca urmare, raportul între tineri si seniori în chirurgia bulgarã a devenit net în favoarea celor din urmã, ceea ce, desigur, constituie un motiv de îngrijorare.
Sesiunile stiintifice au abordat subiecte interesante si actuale, precum: Chirurgia ficatului, Chirurgia pancresului, Chirurgia jonctiunii gastro-esofagiene, Chirurgie endocrinã, etc.
Dintre comunicãri, as mentiona câteva:
"Tratamentul chirurgical al metastazelor hepatice"
(N. Vladov si col., Sofia) si "Posibilitãti actuale pentru o chirurgie R0 a tumorilor hepatice folosind rezectia si radioablatia intraoperatorie (A. Julianov si col., Stara Zagora). Ambele au prezentat o cazuisticã interesantã, acumulatã în special dupã anul 2000, dar incluzând rezectii hepatice majore, dintre cele mai variate si acoperind o gamã largã din procedeele avansate de chirurgie hepaticã, cu rezultate la nivelul celor internationale. Aceasta dovedeste o preocupare specialã pentru chirurgia ficatului a colegilor nostri de la sud de Dunãre, subliniatã, de altfel, si de comunicarea primelor transplante hepatice din Bulgaria de cãtre Liubomir Spassov si col. (Spitalul Lozenec din Sofia).
"Cum sã crestem rezecabilitatea tumorilor hepatice nerezecabile?" (D. Azoulay si col.) reflectã experienta, binecunoscutã de altfel, a spitalului Paul Brousse din Paris în ceea ce priveste "downstagingul" tumorilor hepatice cu ajutorul chimioterapiei moderne. Oxaliplatina, irinotecanul si, de curând, Avastinul au modificat substantial rezultatele chimioterapiei în cancerul colo-rectal metastatic.
Ideea a fost dezvoltatã pe un alt plan în comunicarea "Embolizarea venei porte înainte de rezectie. Tehnicã, indicatii si rezultate" (D. Azoulay si col.), care prezintã o altã metodã de a transforma cazuri initial nerezecabile în cazuri care pot fi rezecate cu succes.
"Chirurgia extremã în tratamentul hepatocarcinomului" (E. Santoro), prezintã experienta Institutului Oncologic "Regina Elena" din Roma în tratamentul acestei afectiuni, la bolnavi cu ficat normal si cu ficat patologic, incluzând procedee de chirurgie avansatã, disponibile doar în unitãti specializate.
"Riscurile rezectiei cefalopancreatice - o experientã monoinstitutionalã pe 1315 bolnavi, cu referire specialã la cancerul de coledoc distal si la carcinomul periampular" (H.G Beger), reflectând una din cele mai mari si mai prestigioase experiente din lume în chirurgia pancreasului.
"Rezectia cefalo-pancreaticã cu pãstrarea duodenului pentru afectiuni benigne si inflamatorii ale pancreasului (H.G. Beger), în care autorul prezintã tehnica si rezultatele uneia din cele mai interesante metode de rezectie pancreaticã, a cãrei paternitate îi apartine.
"Rezectiile vasculare în chirurgia cancerului hepato-biliar si pancreatic" (A. Nakao), concluzioneazã cã cea mai importantã indicatie a rezectiei de venã portã (operatie devenitã curentã) în aceste tipuri de cancere este obtinerea unor margini de rezectie libere.
În sfârsit, pentru a avea un termen de comparatie cu tãrile din aria noastrã geograficã, as mentiona lucrãrile "Esofagectomia toracoscopicã si laparoscopicã la bolnavii cu cancer esofagian precoce" (V. Ozmen), care prezintã experienta Universitãtii din Istanbul acumulatã între mai 2004 si decembrie 2005, constând în 10 cazuri tratate în aceastã manierã, cu rezultate excelente, si "Hiperparatiroidismul primar - experienta turcã" (M. Duren si col.), care prezintã 310 cazuri tratate între 1994-2005 cu o ratã de succes de 96% pentru operatia initialã si de 90% în reinterventii.
Congresul National Bulgar de Chirurgie s-a bucurat de sprijinul atât al autoritãtilor (la deschidere a fost transmis un mesaj din partea presedintelui Bulgariei si al Ministrului Sãnãtãtii), cât si a numeroase firme de aparaturã medicalã si medicamente. A putut fi asiguratã, astfel, o tinutã deosebitã a congresului, care s-a ridicat la nivelul unei adevãrate reuniuni stiintifice europene, pe mãsura dorintei si ambitiei organizatorilor, ale cãror eforturi au fost cu totul remarcabile.
Titlul de Membru de Onoare al Societãtii Bulgare de Chirurgie, care mi-a fost conferit cu aceastã ocazie este o expresie a recunoasterii internationale pe care a cãpãtat-o chirurgia românã în momentul de fatã, dar si a raporturilor de prietenie dintre chirurgii români si bulgari, care cunosc o dezvoltare din ce în ce mai mare în ultimul timp.