Romanian Society of Surgery Magazine

Back to contents
Cotati articolul, cu note de la 1 la 5     

Dimitrie Gerota. Istoria lucrului bine fãcut
C. Vasilescu (Chirurgia, 100 (2): 103-108)
Nu cred sã existe un nume românesc mai larg folosit la ora actualã în practica medicalã curentã decât cel al lui Dimitrie Gerota. Poti auzi "Gerota's fascia" sau "Gerota's capsule" în departamentele de chirurgie, urologie, imagisticã sau în seminariile de anatomie din Franta sau Germania pînã la Tokyo. Si asta într-o vreme în care, din bune ratiuni de simplificare si uniformizare terminologicã, folosirea numelor proprii nu mai este încurajatã. Este adevãrat cã de putine ori cei care se referã la fascia renalã Gerota stiu cã ea a fost descrisã de un român. Intr-un website al universitãtii Alberta (Edmonton, Canada) (1) referitor la chirurgia cancerului renal, dupã discutii aprinse cu numeroase referiri la "Gerota's fascia", am întâlnit urmãtoarea întrebare: "Here's the question du jour: We all know about Gerota's fascia, but what was Gerota's nationality?". Câteva rânduri despre un nume românesc care stârneste acum, la peste 60 de ani de la stingerea din viatã, atât interes, sunt, prin urmare, justificate.

Iatã reperele cronologice ale unei biografii remarcabile
1867 - pe 17 iulie, la Craiova, se naste Dimitrie Gerota, fiu al unui preot cu opt copii;
1886 - intrã la Facultatea de medicinã din Bucuresti;
1887 - intern al Eforiei spitalelor civile;
1888 - preparator la catedra de anatomie;
1889 - preparator în clinica chirurgicalã (profesor C.D. Severeanu) unde va rãmâne 4 ani;
1890 - reuseste primul la concursul de anatomie patologicã pentru premiul "Prof. dr. V. Babes";
1892 - pe 16 iunie, obtine titlul de doctor în medicinã;
1893 - septembrie - reuseste primul la concursul de medic de regiment;
1893 - noiembrie - obtine prin concurs bursa "Simonide" acordatã de Ministerul Instructiunii Publice pentru perfectionare în strãinãtate, ceea ce-i permite sã plece pentru patru ani în Franta si Germania;
1894 - lucreazã în laboratorul de anatomie al profesorilor Poirier si Farabeuf (Paris);
1894 - stagiu în serviciul de boli ale cãilor urinare al prof. Guyon (Paris);
- timp de trei ani - stagii în serviciile de chirurgie ale profesorilor von Bardeleben, von Bergmann, König si Hahn.
1895 - Asistent al Institutului de anatomie din Berlin (prof. Waldeyer);
1897 - octombrie - profesor la catedra de anatomie de la Scoala de Belle-Arte din Bucuresti;
1898 - aprilie - asistent al Institutului de ginecologie din Bucuresti;
1899 - iunie - medic secundar în specialitatea Chirurgie prin Concurs, clasificat primul;
- septembrie - angajat de Ministerul de Rãzboi pentru a preda cursul de Radiografie si Radioscopie la Institutul Medico-militar din Bucuresti;
- decembrie - asistent al Institutului de anatomie topograficã si chirurgicalã din Bucuresti (prof. Thoma Ionescu);
- publicã în colaborare cu O. Schäffer din Heidelberg "Elemente de Ginecologie";
1900 - martie - docent prin concurs la Facultatea de Medicinã în specialitatea de Anatomia topograficã si chirurgicalã
- iulie - agregat provizoriu în specialitatea de anatomie topograficã si chirurgicalã;
1904 - terminã secundariatul;
- candideazã la catedra vacantã de urologie, dar nu este numit, fiind astfel lipsit de posibilitatea de a practica chirurgia, ceea ce îl determinã sã se gândeascã la construirea unui sanatoriu propriu;
- membru al Atheneului român;
1909 - este inaugurat sanatoriul "De chirurgie si faceri", proprietatea prof. D. Gerota, unde va opera pânã la sfârsitul vietii;
1913 - profesor titular la a doua catedrã de anatomie topograficã; numirea "urmãrea sã repare nedreptatea facutã lui Gerota, atunci când nu fusese numit la catedra vacantã de urologie";
1915 - la moartea prematurã a profesorului Petre Herescu, în 1915, este invitat sã sã preia succesiunea acestuia la catedra de urologie, la care candidase cândva. D. Gerota refuzã propunerea;
1916 - membru corespondent al Academiei Române;
1926 - se stinge din viatã Thoma Ionescu. Se unificã cele douã catedre de anatomie topograficã cu D. Gerota ca titular; el va ocupa aceastã pozitia pânã la pensionare, în 1937;
1929 - publicã "Apendicita si celelalte maladii ale apendicelui vermiform";
1935 - în noiembrie, în urma publicãrii unor articole în care criticã aspru persoana si politica regelui Carol al II-lea, Dimitrie Gerota este arestat si încarcerat la Malmaison. Este eliberat în urma protestelor studentilor medicinisti;
1936 - arestat din nou, întemnitat la Jilava si trimis în judecatã organelor militare. Procesul nu are însã loc si el este pus în libertate;
1939 - la 3 martie, Dimitrie Gerota a încetat din viatã în vârstã de 72 de ani;

Primatul metodei în cercetarea medicalã
Succesiunea exactã a celor mai importante realizãri ale lui Dimitrie Gerota ca anatomist este greu de stabilit. Un reper îl poate constitui, desigur, data publicãrii lor în literatura internationalã (3). Dar cele mai importante lucrãri sunt "aglomerate" în 1895 si 1896. Putem însã sã spunem cã, în mod cert, ele au fost precedate de punerea la punct a douã metode de cercetare revolutionare în anatomia acelui moment.

Formaldehida si descrierea fasciei renale
Este vorba în primul rând de utilizarea formaldehidei în solutie apoasã de 5% în fixarea sectiunilor anatomice (Gerota injecta formaldehida dupã care congela si sectiona cadavrul). El discutã pe larg efectele microscopice si macroscopice ale formalinei: "una dintre cele mai de valoare proprietãti ale adehidei formice este aceea de a fixa organele în situatiunea lor naturalã si de a le da o elasticitate remarcabilã…" (4).
"Gratie acestei proprietãti se poate studia anatomia întregului corp … am putut sectiona cadavre întregi în felii transversale sau longitudinale ..." (4, 5). Este pus astfel la punct instrumentul de studiu care îl va duce pe Gerota la descrierea fasciei renale.
Anii 1895 si 1896 îl consacrã în lumea mare a stiintei. Aflat la Berlin, lucreazã în Institutul de Anatomie sub conducerea prof. Waldeyer (3). În lucrarea sa din 1895 (6), plecând si de la lucrãrile lui Zuckerkandl, demonstreazã cã "principalul aparat de sustinere al rinichiului este fascia renalis divizatã în foaia prerenalã si retrorenalã … Rinichiul este fixat de cele douã foi prin fibre conjunctive si tesut lamelar". Precizeazã cã "nu trebuie confundatã capsula grãsosã sau perirenalã, cu tesutul gras pararenal care se continuã în jos cu tesutul gras al regiunii ilace" (7). Fascia renalã, care va fi cunoscutã ca "fascia Gerota", îsi începe astfel cariera internationalã. Gerota însusi noteazã: "Douã din figurile mele originale din aceastã lucrare au fost reproduse în lucrarea distinsului chirurg Albaran: Maladies du rein et de l'uretere, pag. 646 … fig. 81, 82…" (3). Astãzi, fascia Gerota este definitã ca o "capsulã a rinichiului formatã din tesut conjunctiv; ea separã grãsimea perirenalã de grãsimea pararenalã, constituind un reper anatomic de largã aplicatie clinicã si chirurgicalã“ (8, 9) (fig. 1) (fig. 2).

"Masa Gerota", limfaticele rectului, limfaticele sânului
Morfologia ductelor limfatice este un obiect de studiu delicat: "cine a lucrat asupra vaselor limfatice cunoaste dificultãtile tehnice ale studiului … cu toate acestea cunostinta exactã a distributiilor vaselor si ganglionilor limfatici este foarte utilã în chirurgie" (3). În 1896 Dimitrie Gerota publicã o metodã originalã de evidentiere a limfaticelor, prin injectare unui amestec de albastru de Prusia dizolvat în eter (10). Procedeul Gerota este adoptat imediat în întreaga lume si permite progrese rapide ale anatomiei sistemului limfatic. Cu unele modificãri metoda este folositã si astãzi. Odatã pus la punct instrumentul, rezultatele nu întârzie sã aparã. Gerota se concentreazã mai ales asupra drenajului limfatic al rectului si sânului (11, 12).
Studiile asupra limfaticelor rectului sunt în mod cert anterioare stagiului berlinez. Gerota scrie: "în baza acestei lucrãri originale am fost primit ca asistent al primului Institut Anatomic din Berlin" (3). El subliniazã importanta evidãrii limfatice în chirurgia cancerelor:" În orice extirpãri de neoplasm al rectului nu mai e nici un chirurg care sã neglijeze cãutarea si extirparea glandelor limfatice ale“rectului". Sunt descrise nu numai cãile de drenaj limfatic dar este reprezentatã grafic si “fascia propria recti“ (“gaine fibro-sereuse du rectum Thoma Ionescu“), "aceastã fascie care joacã un mare rol în chirurgia rectului" (11).
O contributie însemnatã a adus Dimitrie Gerota si la studiul limfaticelor sânului (12). El a confirmat calea principalã de drenaj, cea axilarã, urmatã de ganglionii subclaviculari. A descris si vase de drenaj limfatic cãtre grupurile ganglionare mamare interne si chiar o anastomozã limfaticã cãtre ganglionii epigastrici inferiori. Gerota observã cã "glanda mamarã nu mai este mobilã pe straturile sudiacente. Aceasta e indiciul unei propagãri manifeste a cancerului spre peretele toracelui…" Invazia precoce a muschiului mare pectoral este explicatã prin vasele limfatice care "perforeazã peretele toracic pentru a se termina în ganglionii ce însotesc artera mamarã internã." Observatia constituia, la acea epocã, un argument pentru mastectomia radicalã introdusã de Halsted.
Figura 1
Figura 2
Figura 3
Radiologia
Dimitrie Gerota a fost primul radiolog în România. Este interesant de stabilit o cronologie: în 1896 apare celebra lucrare a lui Wilhelm Conrad Röntgen "Eine neue Art von Strahlen", iar în 1898, la Bucuresti lucrarea lui Dimitrie Gerota "Razele lui Röntgen sau razele X" (13). A introdus în tarã nu numai radiologia dar si radioterapia (14) (fig. 3).

Mobilizarea postoperatorie precoce
Încã din 1909 Dimitrie Gerota preconiza mobilizarea imediatã postoperatorie; el revine asupra subiectului în 1927 si în 1931 (15); în acest an publicã rezultatele obtinute la 3050 de laparotomii din care 875 mediane si 1480 laterale "fãrã complicatii imputabile mobilizãrii precoce si cu un procent redus de complicatii generale" (16).

"Elemente de Ginecologie"
În vremea în care lucra la Institutul de Ginecologie din Bucuresti a constatat lipsa unui manual de ginecologie. "Pentru aceasta am crezut cã traducerea ginecologiei lui O. Schäffer ar putea folosi studentilor ca o cãlãuzã în studiul ginecologiei". "Lucrarea e divizatã în douã pãrti: în prima parte, atlasul e privit mai mult din punct devedere stiintific, anatomic si microscopic, iar a doua parte trateazã din punct de vedere practic, diagnosticul si tratamentul" (3, 17) (fig. 4).

"Apendicita"
În 1929 publicã "Apendicita si celelalte maladii ale apendicelui vermiform. Studiu anatomo-clinic". Un exemplu de monografie medicalã, lucrarea contine 345 de figuri, dintre care cea mai mare parte sunt desenate de el însusi (18). La 75 de ani de la aparitie, este o carte care nu poate fi (sau nu ar trebui sã fie) ignoratã de nimeni care se ocupã de patologia apendicelui cecal. Interesul stiintific este justificat si astãzi pentru pãrtile de anatomie (cu faimosul capitol "Clasificarea sediului apendicelui fatã de cecul sãu"), anatomie comparatã, embriologie, anatomie patologicã. Capitolele de diagnostic si clinicã, ca si cel de tehnicã chirurgicalã sunt argumentate de observatii clinice de mare valoare. Lucrarea a fost premiatã de Academia Românã (2) (fig. 5).
Figura 4
Figura 5
Figura 6
Vocatia socialã
Obiectul principal al acestui articol este acela de a prezenta activitatea stiintificã a lui Dimitrie Gerota. Totusi, tabloul ar rãmâne incomplet dacã nu am mentiona câte ceva si despre felul lui de-a participa la problemele contemporaneitãtii.
De-a lungul întregii vieti Dimitrie Gerota, aflat în rolul de rebel împotriva unui sistem care nu rareori l-a nedreptãtit, a pãstrat un viu interes pentru problematica socialã si politicã (2, 19, 20). Stau mãrturie numeroasele sale publicatii de atitudine civicã: marcheazã rãzboiul balcanic din 1913, situatia grea a tãrii dupã terminarea rãzboiului mondial, miscãrile studentesti din anii 20, abuzurile sãvârsite de Banca Nationalã sau domnia aventuroasã a lui Carol al II-lea (2). De origine modestã, a luptat în prima parte a vietii cu serioase probleme materiale; în anii de maturitate el a pãstrat o preocupare constantã pentru actiunile caritabile. Universul din 5 martie 1939 relateazã: "În calitate de conducãtor si proprietar al Sanatoriului de chirurgie, afarã de activitatea sa medico-chirurgicalã, a dezvoltat fãrã zgomot o mare activitate filantropicã, îmbrãcând anual, pânã la moartea sa - peste 20 -25 de elevi sãraci de la scolile din apropiere. Pe lângã aceasta a dat gratuit îngrijire medicalã si chirurgicalã, tinând la dispozitia studentilor, altor intelectuali si multor persoane lipsite de mijloace materiale, 20-25% din numãrul camerelor sanatoriului de chirurgie".
Dimitrie Gerota este un destin stiintific exemplar. A dublat intuitia strãlucitã cu o rigoare metodologicã remarcabilã; a înteles cã o conditie a succesului este o tehnicã de laborator impecabilã, repetatã cu perseverentã pînã la confirmarea observatiilor. Lucrãrile lui sunt modele de argumentare stiintificã exactã si completã a rezultatelor, redactate într-un stil impecabil. A înfruntat si multe nedreptãti într-o lume medicalã uneori ostilã, prea putin dispusã sã promoveze un caracter tare, lipsit de mentalitate tranzactionalã. Dar cine mai stie astãzi cã lui Dimitri Gerota, fire nesupusã, i s-a refuzat o catedrã de chirurgie pe care, stau mãrturie contemporanii (2), o merita din plin? Ceeea ce a rãmas, dupã un veac, sunt "metoda Gerota" si mai ales, "fascia Gerota", reper actual major în chirurgia oncolo-gicã fie ea clasicã sau laparoscopicã, ce îsi continuã traiectoria aducând în primul plan al peisajului stiintific un nume românesc (1, 21). O revansã postumã a lucrului bine fãcut.

Multumiri
Nepretuite au fost lungile colocvii pe care le-am avut cu dl. profesor Dan Setlacec pe tema vietii si realizãrilor lui Dimitrie Gerota; am avut astfel o mai bunã plasare a savantului în peisajul global.
Materialul documentar pe care se întemeiazã articolul si din care au fost reproduse si figurile a fost pus cu amabilitate la dispozitia autorului de "Fundatia Dimitrie Gerota" si "Spitalul Militar Prof. Dr. Dimitrie Gerota" (dr. Constantin Chira, dr. Corina Pietrãreanu), de "Biblioteca Documentarã de Istoria Medicinii" din Institutul de Sãnãtate Publicã Bucuresti (doamna Mioara Georgescu) si catedra de Istoria Medicinii, UMF Carol Davila, Bucuresti (prof. Nicolae Marcu). Esentiala muncã de cercetare la Biblioteca Academiei Române si anexa continând lista de lucrãrile lui Dimitrie Gerota aflate la Biblioteca Academiei Române au fost fãcute de dl. Petre Filip Rãzvan. Tuturor le adresez calde multumiri.

Notã asupra bibliografiei si anexei
Bibliografia nu a putut fi prezentatã în întregime în forma obisnuitã a revistei "Chirurgia" din motive lesne de înteles: exemplarele aflate la Biblioteca Academiei Române din publicatiile lui Dimitrie Gerota contin de multe ori informatii incomplete (pot lipsi data, anul, volumul). Am considerat totusi important sã consemnãm cât mai exact sursele pe care se bazeazã afirmatiile noastre. Spatiul redactional limitat pe care îl are la dispozitie un articol ca cel de fatã nu permite o largã discutie a unor subiecte care în mod cert ar merita-o. Poate o va face totusi cineva. Pentru ca celor interesati de asemenea detalii sã le dãm un punct de plecare, am anexat o listã a lucrãrilor lui si despre Dimitrie Gerota aflate la Biblioteca Academiei Române, însotite de cotele bibliografice ce permit reperarea lor.

Bibliografie
1. http://www.ualberta.ca/htbin/lwgate/PATHO-L/archives/patho-l.archive.2001-10/Subject/article-273.html accesat la 6 februarie 2005.
2. ATANASIU, I. - Activitatea stiintificã si socialã a lui Dimitrie Gerota. În: "Trecut si viitor în medicinã" sub redactia lui Brãtescu G., Editura Medicalã (Bucuresti), 1981, pag. 415 - 424.
3. GEROTA, D. - Expunere de titluri si lucrãri. Institutul de Arte Grafice "Eminescu", (Bucuresti), 1902.
4. GEROTA, D. - Über die Anwendung des Formols in der topographischen Anatomie. Anatomischer Anzeiger, 1895, Vol. XI.
5. GEROTA, D. - Contribution a l'étude du formol dans la technique anatomique. Journal International d'Anatomie et Physiologie, 1896.
6. GEROTA, D. - Beiträge zur Kenntniss des Befestigungsapparates der Niere. Archiv für Anatomie und Physiologie 1895.
7. GEROTA, D. - Raporturile riniciului, cu privire la ectopia congenitalã si cãpãtatã. Memoriu pentru obtinerea titlului de docent, 1899.
8. CHESBROUGH, R.M., BUKHARD, T.K., MARTINEZ, A.J., BURKS, D.D. - Gerota versus Zuckerkandl: the renal fascia revisited. Radiology, 1989, 173:845.
9. www.whonamedit.com accesat în ianuarie 2005.
10. GEROTA, D. - Zur Technik der Lymphgefässinjection. Anatomischer Anzeiger, 1896, 12(8).
11. GEROTA, D. - Die Lymphgefässe des Rectum und des Anus. Archiv für Anatomie und Physiologie 1895.
12. GEROTA, D.- Lymphaticile mamelei din punctul de vedere clinic. Memoriu pentru docentã, 1899.
13. GEROTA, D. - Curs de radioscopie si radiografie la Institutul Medico-Militar din Bucuresti, 1899.
14. GEROTA, D. - Radele lui Röntgen sau radele X. Conferintã popularã experimentalã tinutã la Craiova si Bucuresti, 18 octombrie 1897, 10, 18 Ianuarie, 17 Februarie 1898 de dr. D. Gerota. Tipografia "Corpului Didactic" (Bucuresti) 1898.
15. GEROTA D. - Coborârea precoce din pat, dupã operatiunile fãcute asupra cavitãtii abdominale. Bucuresti, 1931.
16. SETLACEC, D. - Medicina româneascã - medicinã europeanã (1918 - 1940). Editura Humanitas (Bucuresti), 1998.
17. SCHÄFFER, O. - Atlas si elemente de Gynecologie, tradusã si adnotatã de Dr. Gerota. München, 1899.
18. GEROTA, D. - Apendicita si celelalte maladii ale apendicelui vermiform. Studiu anatomo-clinic. Atelierele Grafice "Cultura Nationalã" (Bucuresti), 1929.
19. SETLACEC, D. - Medicina româneascã - medicinã europeanã (1859 - 1916). Editura Medicalã (Bucuresti), 1995.
20. ILEA, T., GHELERTER, I., DUAESCU, B., BERCUS, C.I.- Invãtamântul medical si farmaceutic din Bucuresti de la începuturi pânã în prezent. Institutul de Medicinã si Farmacie Bucuresti, 1963.
21. http://www.vh.org/adult/provider/anatomy/HumanAnatomy/ IntroExplanatoryNote.html accesat ianuarie 2005

Anexã
Lista cu indexul si titlurile lucrãrilor lui Dimitrie Gerota de la Biblioteca Academiei Române

II 52222 - Violetul de metil ca agent terapeutic. Studiu de Dimitrie Constantineanu Gerota. Bucuresti: Tipografia "Gutenberg", Josef Göbl, 1892, 196 pagini; (Laboratorul primei clinice chirurgicale syphilitice).
II 550303 - Herr D. Gerota: Communications (Berlin,1896) p.151 - p.152 (Abdruck aus: Verhandlungen der Anatomischen Gesellschaft April 1896).
II 550307 - Contribuition a l'étude du formol dans la tehnique anatomique, par Dr. D. Gerota (Leipzig,1896) 32 p. (Extrait du "Journal International d'Anatomie et Physiologie" 1896. Tome XIII Fasc 3).
II 550304 - Uber die Lymphgefäße und die Lymphdrüssen der Nabelgegend und der Harnblase, von Dr. D. Gerota Mit 2 Abbildungen (Jena,1896) p.89-94 cu ilustr. (Abdruck aus: Anatomischer Anzeiger XII Band. Nr. 4 und 5, 1896).
II 550306 - Uber eine Verbesserung des Quecksilber - Injections agparates für Lymphgefäbe, von Dr. D. Gerota Mit 2 Abbildungen (Jena,1896) p. 35-38 (Abdruck aus: Anatomischer Anzeiger XII Band. Nr. 1, 1896).
II 632415 - Uber Lymphscheiden des Auerbach'schen Plexus myentericus der Darmwand, von Dr. D. Gerota (Ausgegeben am 30 Juli 1896) (Berlin,1896) 2p. (Sonderabdruck).
II 550296 - Zur Technik der Lymphgefässinjection. Ein neue Injections-masse für Lymphgefäße. Polychrome Injection. Von Dr. D. Gerota Mit 4 Abbeldungen. (Berlin, 1896) p. 216-224 (Abdruck aus: Anatomischer Anzeiger XII Band. Nr. 8, 1896).
II 550302 - Herr D. Gerota: Sur la gaine du plexus myentéricus de l'intestin (Jena,1897) p.117-119 (Abdruck aus: Verhandlungen der Anatomischen Gesellschaft April 1897).
II 120627 - Radele lui Röntgen sau radele X. Conferintã… Bucuresti 1898, 15 p. cu ilustr.
II 120819 - Efectele si desavantagele purtãrei corsetului. Conferintã sciintificã popularã… Bucuresti, 1899, 41p. cu ilustr.
II 120969 - Raporturile rinichiului cu privire la ectopia congenitalã si cãpãtatã. II Limfaticele mamelei din punctul de vedere clinic. Memoriu pentru obtinerea titlului de docent. Bucuresti, 1899 40p. cu ilustr. (Institutul de Ginecologie).
II 120919 - Contributiuni la studiul cystoraphiei primitive în urma taliei hipogastrice.Memoriu… Bucuresti, 1900, 74 p.
II 550297 - Calcul salivar voluminos în glanda sub-maxilarã. Diagnosticul prin razele lui Röntgen, de Dr. D. Gerota. Bucuresti, Tipografia Eminescu, 1901, 5p.
II 120920 - Expunere de titluri si lucrãri. Bucuresti, 1902, 30p.
II 550305 - Ocluzie intestinalã cronicã, consecutivã unei stricturi tuberculoase a colonului ascendent. Corpi strãini diversi în cecum. Extirparea cecului si a colonului ascendent. Operatie fãcutã de d. Prof. Dr. Severineanu. Vindecare de Dr. Gerota. Bucuresti. Tipografia Eminescu, 1902, 8p. cu ilustr.
II 550298 - Contributiuni la studiul tratamentului plãgilor abdominale de Dr. Gerota., Bucuresti. Tipografia Eminescu, 1903, 20p.
II 11385 - Regulamentul sanatoriului de chirurgie si faceri Dr. Gerota. Bucuresti, 1908, 8p.
II 33376 - Impresiuni si aprecieri din timpul actiunei militare în Bulgaria, 22 Iunie - 20 August 1913. Bucuresti, 1913, 52p.
II 529630 - Cuvântare la Mesagiul Tronului pronuntatã în sedinta de la 14 Iunie 1918 a Senatului, de Prof. Dr. Gerota. Editia 2-a (Bucuresti, 1918) 24p. (Reprodus de pe "Monitorul Oficial" din 27 Iunie 1918).
II 494056 - Douã declaratiuni fãcute cu ocaziunea ratificãrii Tratatului de pace în sedinta Senatului de la 21 Iunie 1918, de Dr. D. Gerota. Bucuresti. Imprimeria Statului, 1918, 12p.
II 71125 - Miscãrile studentesti si criza universitarã. Bucuresti, 1925, 28p.
II 96732 - Apendicita si celelalte maladii ale apendicelui vermiform. Studiu anatomo-clinic. Cu 345 figuri si desenuri originale, unele în culori si 2 planse cu 10 figuri colorate. Bucuresti, 1929, XVI + 576 p.
II 108903 - Coborârea precoce din pat, dupã operatiunile fãcute asupra cavitãtii abdominale. Bucuresti, 1931, 19p. (Academia Românã. Memorile Sectiunii Stiintifice. Seria III. Tomul VIII., Mem.5.).
II 135194 - Chirurgia în mediul rural. Bucuresti, 1936, 13p. (Revista de chirurgie. Extras. No. 9-12 Septembrie - Decembrie 1935).
II 135175 - Deschiderea celui de al VI-lea Congres national de chirurgie (15 dec 1935 - ora 10 a.m.). Bucuresti, 1936, 7p. (Revista de chirurgie. Extras. No. 9-12 Septembrie - Decembrie 1935).
II 135144 - Câteva adevãruri despre Banca Nationalã spuse în adunarea generalã de la 22 Martie 1936. Bucuresti, 1936, 15p.
II 550299 - Der ano-rectale Lymphapparat von Dr. D. Gerota. Berlin, fãrã an. 4p.
II 511739 - Le lever précoce aprés les opérations abdominales, par le Prof. Dr. D. Gerota. Livre jubiliare du Prof. Henri Hartmann. Bucuresti, fãrã an. p. 259-263
II 550301 - Sondã pentru tamponarea cavitãtilor, de Dr. D. Gerota. Bucuresti. Tipografia Eminescu, fãrã an (ultimul an mentionat în text 1898).
II 552166 - Sur l'absorption de la muqueuse vésicale normale, f.a. p. 249-253 (Extrait)(Section IX. Chirurgie).
II 550300 - Uber die Anatomie und Phisiologie der Harnblase, von Dr. D. Gerota. Bucuresti, fãrã an (Anul ultimei referiri bibliografice 1896) p. 428-472 + 2 f. pl.
II 552186 - Uber einen seltenen Fall von Beckenfractur, von Dr. D. Gerota. Berlin, fãrã an 4p. cu ilustr. (Sonder-Abdruck aus dem Archiv für Klin. Chirurgie, 52 Band Heft 3).
II 148284 - La médicine en Roumanie, Marinescu, Gerota… , Bucuresti,1938, 58p. (Extrait de "La vie scientifique en Roumanie 2 Sciences appliquées").
II 155344 - Cinci conferinte asupra profilaxiei cancerului. Bucuresti,1939, 64p. (Asociatia Românã contra cancerului Bucuresti).
II 207726 - Hemoragie intraperitonealã cu ruperea unui chist hematic al corpului galben. Bucuresti, p.210-213 (Extras din Analele Institutului Victor Babes din Bucuresti, vol XVI, 1945, Seria a II-a).
II 385518 - Berceanu, Conf. Dr. Dan: Anatomia topograficã si operatorie a capului si gâtului. Cu o scrisoare a D-lui Prof. Dr. Gerota si o prefatã de D-l Prof. Dr. Tr. Nasta. Vol I Text + Atlas. Bucuresti. Editura Librãriei Jean Leon. 1939 221p. (I:Text); 223p. ilustrate(I: Atlas) (2 volume).
II 114653 - Bordeianu, Dr. Ion: Cancerul (ce este, cum se cunoaste, cum se trateazã) cu prefatã de D. Prof. Dr. Gerota. Cu 20 figuri. Chisinãu,1932, 72p. cu ilustr.
II 143148 - Vezi Schaeffer (Dr. O.) Atlas si elemente de Ginecologie… tradusã si adnotatã de Dr. D. Gerota. Cu 173 figuri colorate, în atlas si 59 figuri în text. München,1899 (3 foi) + 64 p. + 193 p. + 64 pl.
II 182963 - Sãndulache (Nicolae), Omagiu Profesorului Dr. Dimitrie Gerota. Bucuresti, 1942, 31 p. (poezie).

Notã
Figurile au fost reproduse cu permisiunea “Bibliotecii Documentare de Istoria Medicinii“ din Institutul de sãnãtate publicã Bucuresti (doamna Mioara Georgescu).

Back to contents

Email
Parola
Remember Me
 
Instructiuni pentru versiunea in limba romana.
Versiunea in limba romana poate fi vizualizata doar de Membrii SRC.
Daca nu sunteti membru SRC va puteti inscrie aici
Email
 
Un email va fi trimis catre adresa de email indicata.
(va rugam verificati si in folderul spam)
Recuperare parola - daca nu aveti parola sau ati uitat-o dati click aici. << Inapoi la Login
© CPH 2019